Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), a organizat la Cluj-Napoca, în perioada 25–26 februarie 2026, conferința regională „Youth, Elections and Democratic Engagement: A Regional Dialogue” („Tineri, alegeri și angajament democratic: un dialog regional”).
Conferința a analizat fenomenul absenteismului tinerilor în procesele electorale din Balcanii de Vest și din vecinătate, în special în raport cu barierele de participare și cu soluții aplicabile pe termen scurt și mediu. Potrivit participanților, apatia la vot este mai pronunțată în mediul rural, în comunitățile vulnerabile și marginalizate, precum și în rândul tinerelor, precum și al persoanelor cu dizabilități. Între cauzele recurente s-au regăsit încrederea scăzută a tinerilor în instituții, lacunele de educație civică și oportunitățile limitate de implicare reală oferite tinerilor.
Din punctul de vedere al organizatorului evenimentului, Raul Mureșan (ODIHR), „cele mai consistente bariere [resimțite de tineri] sunt neîncrederea în instituții și percepția că participarea electorală nu produce efecte concrete. Nu vorbim doar despre lipsă de informare, ci despre o problemă de credibilitate și relevanță: tinerii sunt activi în spațiul online și în dezbaterea publică, dar nu se regăsesc în oferta politică și mulți nu văd legătura directă între vot și îmbunătățirea serviciilor publice sau a calității guvernării. În acest context, absenteismul devine mai degrabă un simptom al unei relații fragile între generații și instituții. Ceea ce e clar: responsabilitatea principală pentru consolidarea acestei legături revine instituțiilor, care trebuie să demonstreze că participarea tinerilor la vot contează”.
Soluții practice pentru angajarea tinerilor la vot
„Dialogul regional”, găzduit la Casa Universitarilor, a reunit experți ODIHR (Varșovia), reprezentanți ai autorităților electorale, ai societății civile (inclusiv organizații de tineret), precum și cadre universitare și specialiști internaționali în problematica electorală din Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și România. Evenimentul a beneficiat și de contribuții din Republica Moldova, Norvegia și Ucraina, oferind astfel o perspectivă regională extinsă asupra provocărilor și soluțiilor privind participarea tinerilor la procesele electorale.
Fiind un dialog aplicat, orientat spre soluții, selecția invitaților a urmărit: (1) expertiza în domeniul electoral, politicile de tineret și participare civică; (2)reprezentativitatea regională, pentru o acoperire cât mai cuprinzătoare a perspectivelor; (3) echilibru între instituții, societate civilă și mediul academic, pentru a evita o discuție unilaterală; (4) experiență practică, inclusiv exemple concrete de politici, campanii de outreach sau reforme electorale replicabile.
În deschiderea evenimentului, prorectorul UBB, conf. univ. dr. Alexandra Muțiu, a subliniat un paradox al generației tinere: conectarea digitală ridicată nu se transformă automat în influență instituțională. Prorectorul UBB a remarcat că tinerii au „două supraputeri”: o sensibilitate crescută la incluziune, drepturi sociale și standarde înalte, respectiv o imersiune completă în mediul digital. „Însă doar conexiunile din și prezența în spațiul virtual nu sunt suficiente, pentru că nu influențează automat deciziile publice. Vizibilitatea din online nu se transformă în vizibilitate instituțională. (…) Putem influența decizia publică doar dacă împărtășim aceleași valori cu cele ale instituțiilor. Iar a avea valori comune cu instituțiile înseamnă că trebuie să ne trăim viețile schimbând instituțiile din interior: să le transformăm mecanismele de funcționare, limbajul, stilul de comunicare”.
Programul conferinței a fost structurat în șase sesiuni tematice,:
– (De ce) stau tinerii departe de alegeri – factori politici și instituționali care contribuie la dezangajarea tinerilor (dincolo de lipsa de informare);
– Educație și socializare politică – rolul educației formale, al educației civice și al universităților în formarea alfabetizării democratice (dincolo de științele sociale);
– Incluziune sau tokenism – bariere de participare pentru tineri din rural, tineri non-studenți, tineri NEET (care nu sunt în educație, ocupare sau formare), tinere femei, tineri cu dizabilități și tineri romi/minorități;
– Nativi digitali, riscuri democratice – social media, algoritmi, influenceri, micro-targeting și dezinformare;
– Autorități electorale și alegători tineri – informare și comunicare instituțională, limbaj, canale și formate;
– De la participare la influență – implicarea tinerilor în reforma electorală: observare electorală, advocacy și participare în procesele de reformă..
Cum gândesc tinerii români
Raul Mureșan a subliniat importanța conectării României la formate regionale de schimb de experiență: „România, geografic apropiată de Balcanii de Vest, implementează insuficient bunele practici euroepene. (…) Nicio țară nu ar trebui să pornească de la premisa că, odată pornită, consolidarea democratică este ireversibilă. Autosuficiența nu este o opțiune, poate chiar mai puțin astăzi decât acum zece ani”.
În cadrul conferinței au fost prezentate date referitoare la valorile tinerilor români, reieșite din raportul „Youth Study România 2024”, coordonat de Gabriel Bădescu (împreună cu Radu Umbreș, Mălina Voicu, Claudiu D. Tufiș).
Potrivit raportului care include și date comparative din state ale Europei de Sud-Est, profilul tinerilor din România este marcat de o „voce” demografică relativ redusă (grupa 18–29 reprezintă 9% din electoratul eligibil) și de inegalități educaționale persistente: rata de părăsire timpurie a școlii este indicată ca fiind printre cele mai ridicate în UE, cu un handicap clar pentru rural, iar rezultatele PISA (2022) sunt descrise drept modeste și strâns corelate cu statutul socio-economic al familiei. În percepțiile despre viitor apare o tensiune: 69% dintre tineri cred că personal vor trăi mai bine peste 10 ani (mai ales cei de 19–24 de ani), dar peste 40% sunt pesimiști cu privire la viitorul României și doar 27% cred că „lucrurile se vor îmbunătăți”. Ruptura urban–rural rămâne vizibilă: tinerii din rural sunt mai pesimiști decât cei din urban atât despre viitorul lor, cât și al societății.
La nivel de valori, tinerii asociază cel mai frecvent „regimul politic” cu drepturile omului (18,5%) și siguranța (17,7%), urmate de bunăstarea economică (13,8%) și locurile de muncă (12,6%). „Democrația” (8,4%) și „statul de drept” (5,2%) apar mai jos în ierarhie, sugerând că reperele normative sunt puternic filtrate de nevoile de securitate și bunăstare. În același timp, evaluările de performanță ale acestor dimensiuni sunt vizibil mai joase decât media UE (de exemplu: locuri de muncă 2,16 vs. 3,39, bunăstare economică 2,12 vs. 3,26, egalitate de gen 2,39 vs. 3,05, democrație 2,70 vs. 3,17). Acest decalaj ajută la explicarea unui atașament democratic mai degrabă condiționat: majoritatea consideră democrația „o formă bună de guvernare” (55%) și preferabilă în orice circumstanțe (50%), însă coexistă cu un bazin relevant de reflexe iliberale: 41% ar accepta „un lider puternic” care nu ține cont de parlament și alegeri, 40% ar limita libertăți civile pentru securitate, iar 25% admit că, în anumite circumstanțe, dictatura poate fi „mai bună” decât democrația.
Încrederea instituțională și „agenda de probleme” completează tabloul. Topul încrederii este dominat de instituții percepute ca „de securitate” sau cu legitimitate externă: NATO (46%), armata (44%), UE (41%), în timp ce partidele politice (13%), guvernul (17%) și parlamentul (18%) sunt la coadă (ponderea răspunsurilor „mult/foarte mult”). În comparația regională a principalelor probleme percepute de tineri, România iese în evidență printr-o triadă la intensități ridicate: corupția (72%) – cel mai mare nivel din tabel –, plecarea forței de muncă calificate (57%) și calitatea serviciilor publice (54%). Comparativ cu alte state din regiune, tinerii din România par mai puțin centrați pe șomaj (44% vs. 66% în Grecia sau 65% în Türkiye) și mai puțin preocupați de imigrație (32% vs. 50–56% în Grecia/Albania/Türkiye), iar temele de securitate precum terorismul rămân relativ jos (18% vs. 45% în Türkiye). Rezultă portretul unei generații care își proiectează speranța în plan personal, dar percepe fragilitate la nivel colectiv: cere rezultate instituționale (servicii publice, locuri de muncă, bunăstare) și sancționează politic prin neîncredere, într-un context regional în care corupția și emigrația rămân teme majore.
„Enhancing Electoral Reform in the Western Balkans”, platformă a schimbului de bune practici pentru creșterea participării tinerilor la vot
Probleme recurente din domeniul electoral – precum încrederea redusă în imparțialitatea și independența autorităților electorale, controversele privind acuratețea listelor electorale, accesul inechitabil la media, intimidarea/violența în campanii și capacitatea limitată a mecanismelor de soluționare a disputelor electorale – au constituit argumentul inițierii, în 2017, a proiectului ODIHR „Enhancing Electoral Reform in the Western Balkans”, care are ca orizont de finalizare anul 2028 (https://projects.osce.org/odihr/support-to-electoral-reforms-in-western-balkans).
Programul de reformă urmărește consolidarea integrității electorale prin implementarea unor recomandări ale UE în șase domenii de activitate: cadrul legal, administrarea alegerilor, registrul electoral, campanii și finanțare, media și includerea grupurilor subreprezentate. Bugetul proiectului, între 2025-2028, este de 2.708.625 euro, fiind parțial finanțat de UE, cu contribuții suplimentare din partea Norvegiei și Greciei. În perioada 2017–2025, ODIHR a organizat ateliere și conferințe pentru a facilita schimbul de bune practici pe teme precum campanii online, identificare electronică a alegătorilor, follow-up pe recomandări, rolul societății civile, finanțarea campaniilor și condiții pentru campanii libere și corecte.
În calendarul proiectului, evenimentul de la Cluj-Napoca reprezintă cea de-a 11-a conferință, iar pentru următorii ani proiectul vizează un follow-up mai structurat și mai incluziv al recomandărilor electorale, inclusiv prin asistență tehnică la cerere și prin consolidarea rolului societății civile în procesele de reformă. Raul Mureșan: „aceste recomandări, formulate în rapoartele misiunilor de observare ale ODIHR, identifică lacune în cadrul legal și în practicile electorale și propun măsuri concrete de aliniere la angajamentele OSCE și standardele internaționale. (…). O prioritate va fi abordarea regională, prin schimburi de bune practici și cooperare între beneficiari. Până în 2028, obiectivul este integrarea efectivă a recomandărilor în legislație și practică, prin mecanisme mai coerente de coordonare, dialog și asumare instituțională pe întreg ciclul electoral”.
Concluzie
Cluj-Napoca rămâne un loc natural pentru dialog internațional. Centru universitar, cu o populație numeroasă de studenți – inclusiv străini, cu o populație multietnică, orașul funcționează ca hub regional, având un ecosistem civic activ, capabil să conecteze rapid ideile și bunele practici cu inițiative concrete de participare democratică. Din seria ideilor discutate în cele două zile, Raul Mureșan a extras câteva practici care pot fi replicate cu resurse rezonabile: „campanii digitale segmentate și explicative, cu limbaj simplificat și formate vizuale adaptate platformelor utilizate de tineri; parteneriate cu universități și organizații de tineret pentru simulări de vot, dezbateri și programe de observare electorală; transparență sporită și comunicare proactivă privind procesele tehnice (liste electorale, proceduri, soluționarea contestațiilor), pentru a reduce suspiciunile și a construi încredere. Mesajul central rămâne pragmatic: participarea tinerilor nu trebuie tratată ca element decorativ, ci ca factor structural pentru credibilitatea procesului electoral și pentru sustenabilitatea democratică pe termen lung”.
Dincolo de proiecte și recomandări, votul rămâne un instrument concret prin care tinerii își pot transforma nemulțumirile în direcții de politici publice: educație, locuri de muncă, acces la locuințe, sănătate, mediu, infrastructură, drepturi și libertăți. În cele din urmă, politicile publice implementate de aleși afectează calitatea vieții pe termen lung – inclusiv pentru cei care astăzi aleg să nu se implice.
Participanții au subliniat necesitatea informării din surse credibile, compararea programelor și candidaților, formularea de întrebări și, fundamental, exprimarea votului liber. Votul nu este un gest simbolic, ci un semnal practic despre ce fel de societate vrem să construim. Și chiar dacă nimeni nu este reprezentat în mod absolut, votul rămâne modalitatea principală de a alege direcția și de a cere, apoi, responsabilitate din partea celor aleși.
Dan CRIȘAN
Articolul Cluj-Napoca, hub regional pentru angajamentul democratic al tinerilor la alegeri apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
