Anul 2024 a însemnat pentru pompierii clujeni aproximativ 24.000 de intervenții. Pentru siguranța cetățenilor tot în acest an s-a deschis punctul de lucru de la Jucu, pe lângă cele deja existente de la Mociu, Florești și Gherla. De asemenea, aproape 200 de pompierii clujeni au dat o mână de ajutor românilor loviți de inundații din Galați. Mai mult, profesionalismul pompierilor clujeni este recunoscut peste hotare, doi ofițeri din cadrul Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) „Avram Iancu” Cluj activând în Franța și Grecia pe linia riscului incendiilor de pădure. Mai multe despre realizările și provocările pompierilor clujeni, aflați în interviul acordat ziarului Făclia în exclusivitate de șeful ISU Cluj, colonel Gabriel Drînda.
24.000 de intervenții ale pompierilor clujeni
Reporter: Ce a însemnat anul 2024 pentru Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) „Avram Iancu” Cluj în ceea ce privește numărul intervențiilor?
Col. Gabriel Drînda: Este un an cu o încărcătură destul de mare la fel ca anii anteriori. Provocările sunt multiple, până la această oră există un număr de aproximativ 24.000 de intervenții, numărul fiind într-o creștere ușoară. Este de evidențiat faptul că au scăzut apelurile false, până în luna noiembrie, înregistrându-se cu 20% mai puține apeluri false. Din totalul intervențiilor, 80% reprezintă cele privind acordarea de prim-ajutor, iar celelalte precum stingere incendii, descarcerări, asanare muniție neexplodată completează procentul de 100%. Mai delicat în acest an, în primăvară, față de anii trecuți au fost acele incendii de vegetație. Am dus o muncă continuă prin presă și rețelele de social-media de informare corectă și completă a cetățenilor pentru a evita producerea incendiilor de miriști și vegetație uscată pentru că acestea declanșate pot oricând scăpa de sub control și devin un pericol major.
Reporter: În intervențiile de la incendii ați avut cazuri de pompieri răniți?
Col. Gabriel Drînda: Din fericire, n-am avut asemenea cazuri. Am avut pompieri epuizați deoarece efortul depus este unul considerabil. În momentul în care ai incediu cu zeci de hectare (pășune, vegetație uscată) de zonă afectată, ai de parcurs suprafețe mari cu echipamentul nu este de neglijat efortul pe care-l depun colegii mei. Am avut pompieri care la un moment dat s-au oprit și-au luat un răgaz și ulterior au continuat munca.
Reporter: Care au fost incendiile mari din oraș și proximitate?
Col. Gabriel Drînda: Cel mai mare incendiu l-am avut în primăvara anului 2024, la intrarea în Baciu, la o hală cu materiale sanitare. Acolo s-au înregistrat pagube majore.
Singura zonă neacoperită, Apusenii
Reporter: În sezonul rece, se înmulțesc cazurile de incendii. Ce recomandați oamenilor pentru a preveni producerea incendiilor, a evita pagubele materiale sau pierderile de vieți omenești?
Col. Gabriel Drînda: Am organizat și o conferință de presă pe această temă. Am încercat și prin rețelele de social-media să facem cunoscute minimele măsuri de curățare a hornului, de verificare a sobelor care sunt pe lemne, măsuri pe care trebuie să le facem fiecare dintre noi la începutul sezonului rece. Din păcate, din grabă, omitem sau nu dăm importanța cuvenită acestor măsuri. Mai sunt și improvizațiile asupra cărora Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) atrage atenția prin campaniile derulate împreună cu E-On. Lumea nu înțelege care este pericolul numai când se lovește de el. În momentul în care a apărut problema oamenii sună și li se pare că durează o viață de om până ajunge mașina de pompieri. Cu toate că avem o acoperire destul de mare în județ, dar când ești tu cel afectat ți se pare o veșnicie până ajunge la tine mașina ca să înceapă pompierii să acționeze.
În ultimii zece ani am reușit să operaționalizăm punctele de lucru de la Mociu (2013), Florești (2017), Gherla (2022), iar în anul 2024, am operaționalizat punctul de lucru Jucu. Vă pot da un exemplu, chiar anul acesta am avut un incendiu în Apahida, sat Corpadea, aflat între cele trei strucuri din Cluj-Napoca, Jucu și Mociu. Faptul că din trei locații au plecat simultan câte un echipaj și o mașină a ajuns cu 3-5 minute înaintea celorlalte este un plus pentru noi și pentru cetățeni. Anul viitor vom reuși să operaționalizam și punctul de lucru de la Chinteni. Atunci vom avea acoperită și partea de N-V a județului care este în prezent mai puțin acoperită.
În acest moment mai avem o singură zonă neacoperită, zona Apusenilor, zona Beliș-Mărișel, dar avem în calcul să ajungem și acolo. Clujul este o zonă foarte aglomerată iar prin aceste puncte de lucru reușim să acoperim intervenția din interiorul, dar și din exteriorul municipiului.
Reporter: Ce ne puteți spune despre intervențiile pompierilor la accidentele de circulație? Se înregistrează o creștere?
Col. Gabriel Drînda: Se păstrează același trend ca anii trecuți. Rutele în care am avut evenimente sunt și ele aceleași, cum este ruta Gherla-Dej. Însă anul 2024 spre deosebire de anul 2023 a apărut ruta Cluj-Huedin. S-a suspendat transportul cu trenul, calea ferată a intrat în renovare și atunci de la Aghireșu s-a aglomerat traficul și se produc evenimente. La începutul lunii decembrie am avut un eveniment, un autocar nu a reușit să urce panta de la Leghia fiind o zonă mai delicată, o zonă în care pe timp de iarnă, dacă autoturismele nu sunt echipate corespunzător acestea riscă să rămână în zona respectivă. Din păcate, da, sunt evenimente rutiere. Graba șoferilor, telefonul permanent în mână și neadaptarea vitezei la condițiile de trafic sunt principalele cauze ale accidentelor rutiere. Cei de la CNAIR au pus acei parapeți între benzile despărțitoare. În unele zone s-au mai redus accidentele, cum este zona de la Huedin-Negreni, o zonă delicată prin acele curbe și serpentine permanente.
Reporter: Ce evenimente mai deosebite au avut loc în acest an la care au intervenit pompierii clujeni?
Col. Gabriel Drînda: Inundațiile din Moldova au reprezentat un eveniment cu o intervenție de o amploare pe care nu am mai văzut-o la noi în țară. A fost un potop acolo. Colegii mei au participat la solicitarea IGSU și în faza de intervenție (evacuarea apei din gospodării și zonele afectate), dar și în cea de reabilitare, de după inundații (la decolmatarea mâlului, distribuirea de alimente și mobilier etc.). Au fost prezenți aproape 200 de pompieri din județul Cluj care au participat în serii, un efort susținut permanent. La nivelul județului Galați, la un moment dat erau undeva între 500 și 1000 de pompieri care acționau în zonele afectate de inundații. Acesta a fost cel mai mare eveniment din acest an cu o mobilizare exemplară, dar nu numai la nivelul județului Cluj, ci și la nivel național. Amploarea inundațiilor a fost una nemaiîntâlnită. Dar se pare că va trebui să ne familiarizăm cu aceste fenomene care vor deveni nu evenimente excepționale, ci unele obișnuite. Nu mai departe am văzut ceea ce s-a întâmplat în Spania. Încălzirea globală nu se referă doar la creșterea temperaturilor, ci mult la mai multe aspecte care ne vor afecta până la urmă cotidianul.
Doi ofițeri clujeni și-au folosit expertiza în Franța și Spania
Reporter: Câți pompieri clujeni au participat la misiuni în afara țării? Unde au fost ei trimiși în misiune și cu ce scop?
Col. Gabriel Drînda: În anul 2024, am avut un ofițer pe partea de logistică care a fost în misiune în Franța și un alt ofițer, pe partea de comunicații în Grecia, ambii acționând pe linia riscului de incendii de pădure. Aceștia au asigurat legăturile radio, comunicațiile, respectiv partea logistică, de la asigurarea materială până la efectuarea de plăți. Este un segment foarte important mai puțin văzut în activitatea de zi cu zi a pompierilor. Asigurarea materială și financiară, logistica este importantă, fără logistică nu-ți poți îndeplini misiunea ca pompier.
Reporter: Clujul este un județ solicitant pe linia manifestărilor cu public numeros. Cum v-ați desfășurat activitatea în acest an pe această linie?
Col. Gabriel Drînda: Ca și în fiecare an, am avut cele două mari evenimente Untold și Electric Castle, pe lângă altele mai mici. Amintim de asemenea și evenimentul legat de hramul Mănăstirii Nicula, un alt eveniment cu public numeros. Cele două evenimente mari necesită o pregătire majoră. Eu fiind de la începutul desfășurării acestor eveniment cunosc toate etapele. Anul acesta am avut un alt gen de încărcătura pentru că am fost cel care a coordonat toată misiunea. La Untold am avut susținerea a doi ofițeri din cadrul conducerii IGSU, respectiv doi ofițeri din cadrul DSU. Este o misiune grea care începe cu mai mult de o lună înainte de a debuta evenimentul, cu pregătiri, discuții, cu stabilirea zonelor de evacuare, cu avizarea și verificarea tuturor spațiilor destinate festivalului. Colegii de la Inspecția de Prevenire au o săptămână plină, înainte de a începe evenimentul, plus cele patru zile în care permanent sunt pe teren. Partea operativă, începând de la prevenirea incendiilor la acordarea asistenței medicale, medicii, voluntarii, asistenții reprezintă o mobilizare exemplară și cu încărcătură mare.
Lipsă mare de șoferi
Reporter: Pentru a interveni la toate evenimentele (incendii, accidente, inundații) Inspectoratul pentru Situații de Urgență Cluj are personal suficient?
Col. Gabriel Drînda: În ultima perioadă am avut plecări din sistem. Sunt acei colegi care au intrat în sistem în anii 2006-2008 care ajung la limita de vârstă, la vârsta de pensionare și aleg să părăsească sistemul. Iar sosirile în sistem sunt mai puține decât plecările. Anul 2024 am avut și veniri în sistem și am reușit să acoperim destul de bine plaja Inspecției de Prevenire cu încadrări a tuturor funcțiilor pe care le avem la inspecția de prevenire doar că noii veniți vor avea nevoie de timp pentru formare. Pentru că un inspector de prevenire nu se formează în șase luni, îți trebuie un pic de experiență, să furi meserie de la colegii mai în vârstă, să cunoști în teren obiective, să studiezi niște planuri de arhitectură. E o muncă în echipă, dar o muncă frumoasă. Partea cea mai delicată o avem cu șoferii, conducătorii auto. De câțiva ani buni, avem aceeași problemă. În anul 2024, la nivel național, s-a aprobat încadrarea unui număr de conducători auto, iar la nivelul județului Cluj am primit cinci indicatori (cinci conducători auto). Sunt județe care stau mult mai rău decât noi.
Reporter: Cu ce mașini s-a înnoit Inspectoratul și la ce misiuni pot fie utilizate?
Col. Gabriel Drînda: Din anul 2023, suntem deja la un alt nivel al dotării cu mijloace tehnice. Am rămas puțin în spate la capitolul resurse umane. Pe partea de stingere a incendiilor, descarcerare, intervențiile clasice suntem acoperiți, avem mașini de intervenție. Rău stăm cu ambulanțele care sunt deja destul de vechi. Fiind achiziționate din 2017-2018 se defectează destul de des. Repari una, cad două. Fondurile sunt cum sunt. Permanent avem ambulanțe în service-uri. Din câte ni s-a prezentat s-a demarat un nou program de reînnoire a parcului auto și anul viitor sperăm că vor începe să vină în dotarea Inspectoratului ambulanțe noi. Încercăm pe care le avem să le menținem în funcțiune cât mai mult posibil și după o cât mai corectă folosire.
Reporter: Câte ambulațe are Inspectoratul?
Col. Gabriel Drînda: Avem unsprezece echipaje tip B ( de prim ajutor cu pompieri și voluntari ai ISU Cluj) și două ambulanțe tip C (cu medic). Majoritatea ambulanțelor de tip B sunt cumpărate dinainte de anul 2020 și au vechime. Una este să conduci o mașină personală cinci ani, într-un ritm normal, și alta este să conduci într-un ritm „de intervenție” în care permanent trebuie să ajungi la caz, să încerci să te strecori prin traficul Clujului. Plus că o ambulanță este exploatată de mai mulți conducători auto, fiecare cu stilul lui de a conduce.
Reporter: Dintre mașinile pe care le aveți care este cea foarte frecvent utilizată și sunteți bucuroși că o dețineți?
Col. Gabriel Drînda: Cele mai utile sunt mașinile mici care se strecoară ușor în municipiu, mașinile de primă intervenție și comandă care au până în 200 de litri de apă, pot să amintesc aici că anul acesta Primăria Cluj-Napoca a mai achiziționat pentru ISU Cluj o mașină de acest gen. Este mașina ideală pentru o aglomerare urbană cum este Cluj-Napoca. La subunitatea din Centru am avut o mașină dar din anul 2013 și-a depășit norma de folosință. Primăria a înțeles mesajul pe care l-am transmis. A achizitionat-o și se află în procedura de preluare a ei și urmează ca anul 2025 s-o folosim la intervenții. Mai avem în subunitatea de la Colina o asemenea mașină și în cea de la Dej. Acestea sunt cele mai utile în intervențiile zilnice pentru că se strecoară ușor în trafic.
Moștenirea pe care am primit-o este una valoroasă
Reporter: Ați preluat comanda ISU „Avram Iancu” Cluj în acest an. Care este viziunea dvs. după care vă ghidați în relația cu pompierii și ceilalți angajați ai Inspectoratului pentru a exista un climat propice spiritului de echipă, cultivării respectului și curajului în rândul salvatorilor clujeni?
Col. Gabriel Drînda: Aici nu pot să spun că sunt probleme sau am avut probleme. Moștenirea pe care am primit-o este una valoroasă și nu am decât să duc înainte ceea ce s-a făcut până acum. Adică legăturile interumane există, nu trebuie să mă lupt să strâng colectivul. Trebuie doar să mă lupt să-l păstrez unit și să-l duc mai departe. Disciplină, corectitudine, respect unii față de alții toate acestea există. Mergem înainte să ne facem treaba cât mai bine. Cum am făcut-o până acum, putem s-o facem și în continuare, cu siguranță.
Reporter: Ce planuri de viitor aveți pentru anul 2024?
Col. Gabriel Drînda: Să fim sănătoși ca să reușim să ne ducem la bun sfârșit misiunile care ne sunt încredințate, să avem grijă unii de alții, să continuăm lucrurile bune, să rămânem uniți și să mergem înainte pentru că va fi un an dificil din toate punctele de vedere. Nici un an nu putem spune că este ușor pentru noi. Fiecare an aduce alte provocări și alt gen de încercări.
Reporter: Ce le transmiteți pompierilor, dar și cetățenilor de Sărbătorile de Iarnă?
Col. Gabriel Drînda: Colegilor le doresc sănătate, să se întoarcă cu toții sănătoși din misiuni, iar în cadrul misiunilor să aibă în vedere permanent și ce face colegul de lângă el ca să fie în măsură să-l ajute în cazul în care se ivește o problemă. Pentru cetățenii nu pot să spun decât faptul că noi încercăm să medietizăm, să arătăm care sunt pașii corecți de urmat, dar uneori se întâmplă lucruri care nu le putem controla. A fost anul trecut acel eveniment de la Prahova, iar la începutul anului 2024 am fost asaltați de persoanele care doreau să intre în legalitate cu unele construcții. Oamenii trebuie să înțeleagă că nu se pot face toate deodată, trebuie să le facem pe rând. Să aibă în vedere să urmezi pașii pe care noi permanent îi arătăm că trebuie urmați. Este important să conștientizăm de la început că un lucru pornit corect oferă siguranță.
sursă foto: ISU Cluj
Tia SÎRCA