Câteva sute de persoane au marcat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Ei au purtat steaguri ale Ungariei şi cocarde, au mărşăluit prin centrul oraşului şi au cântat, au participat la o slujbă religioasă la Biserica Sfântul Mihail, iar apoi la o serie de discursuri şi la un concert folcloric, în Piaţa Unirii.
„Ne amintim astăzi de acei eroi care şi-au dat viaţa pentru libertate. Eu cred că şi acum, în multe cazuri, trebuie să luptăm pentru libertate, dar, har Domnului, cu alte mijloace, nu cu cele din 1848 sau din 1956, că sunt multe similitudini între cele două evenimente istorice. Şi acum sunt unii oameni care ar dori să ne îngrădească libertatea. Ei folosesc manipularea şi frustrarea socială pentru a induce în eroare oamenii, dar îi cunoaştem, ştim ce intenţii au, şi cred că suntem raţionali şi avem puterea să ne păstrăm libertatea”, a declarat preşedintele UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond.
Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, una dintre sărbătorile naţionale ale Ungariei, se sărbătoreşte atât în ţara vecină, cât şi în comunităţile de maghiari din afara graniţelor. Sărbătoarea marchează începutul Revoluţiei din 1848. Astfel, în 15 martie 1848, locuitorii celor două mari oraşe maghiare despărţite de Dunăre, Buda şi Pesta, azi capitala Ungariei, au ieşit în număr mare pe străzi.
15 martie 1848 – izbucnirea Revoluției maghiare
În data de 15 martie 1848, la Budapesta a izbucnit Revoluția maghiară. În prezent, este Ziua Națională a Ungariei sau Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.
S-a citit o Proclamație („Fiatal Magyarország”- „Tânăra Ungarie”) conținând 12 puncte. Textul ei a fost tipărit la Tipografia Landerer & Heckenast. Cele 12 puncte au fost citite cu voce tare, în stradă, în toate orașele maghiare. De asemnenea, poezia radicală „Nemzeti dal” (Cântarea Națională) a poetului Petőfi Sándor. Mór Jókai a transcris cele douăsprezece puncte pe înțelesul poporului.
Proclamația de la Budapesta
Pe 15 martie 1848, s-a dat citire următoarei proclamații revoluționare:
1.Vrem libertatea presei și desființarea cenzurii. 2.Un guvern independent maghiar la Buda-Pesta. 3.Adunare națională anuală la Pesta. 4.Egalitate civilă și religioasă în fața legii. 5.O gardă națională maghiară. 6.Plată universală și echitabilă a impozitelor. 7.Desființarea iobăgiei. 8.Curți cu juri bazate pe reprezentativitate juridică egală. 9.Crearea unei bănci naționale a Ungariei. 10.Ca armata maghiară să fie un sprijin al națiunii, militarii să jure pe Constituție, ca soldații noștri să nu fie duși în străinătate și ca soldați străini să fie luați de pe teritoriul ungar. 11.Eliberarea prizonierilor politici. 12.Unirea (cu Transilvania). Egalitate, Libertate, Fraternitate!”
Anexarea Transilvaniei
În aceeași zi, 15 martie 1848, la Pojon (Bratislava), s-a întrunit o Dietă care materializa punctul 12 al Proclamației („Fiatal Magyarország”): „Unirea” (cu Transilvania n.a.).”
După 15 martie 1848, patrioții români Aron Pumnul și Avram Iancu au anunțat la Târgu Mureș că românii, neconsultați cu privire la ce s-a decis la Pojon se vor întâlni la Blaj, pe 18/30 aprilie 1848, pentru a pune la punct o mare adunare națională, care urma să fie organizată pe 3/15 mai 1848, la Blaj, unde să se adopte o proclamație.
Articolul Ziua anexării Transilvaniei la Ungaria, marcată la Cluj-Napoca apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
