Cetatea între oportunități și costuri
Precum în orice oraș mare al României, Clujul pare a fi oraşul unor multiple oportunităţi: companii ce oferă salarii, joburi în industria IT, servicii într-o paletă largă de domenii și la orice oră, viaţă urbană intensă. Dar, dincolo de această imagine, aproape fiecare formă de confort costă tot mai mult, începând, mai ales, cu locuirea, care a devenit cel mai vizibil test al accesibilităţii orașului. Dar problema ce invită la reflecție, echilibru și clarviziune este următoarea: Care este pragul de la care oraşul rămâne un spaţiu al oportunităţilor şi nu doar al costurilor? Astăzi, când criza economică pune presiune tot mai mare pe buzunarele clujenilor, întrebarea nu mai este doar „cât câştigi?”, ci și „cât din ce câştigi îţi rămâne, de fapt, pentru o viaţă fără tihnită în orașul de pe Șomeș?”.
Clujul: format din mai multe orașe suprapuse
În opinia lui Mircea Radion Bugnariu, socilog la una din companiile clujene specializate în recrutarea forței de muncă, „…municipiul Cluj Napoca a traversat în cei 36 de ani de la Revoluție mai multe etape de dezvoltare. În ultimii 20 de ani amprenta orașului a fost dată de industria IT și de universități, cu cei aproximativ 100.000 de studenți. În afara acestor două componente specifice, serviciile au fost cele care, într-o bună măsură, au influențat mersul orașului. Apoi să nu uităm că în Cluj Napoca, prin anii 90 a existat binecunoscutul Caritas, mecanism suveică de învârtit banii, unde primii care au câștigat au fost clujenii. Am întâlnit atunci persoane din alte județe care veneau la Cluj să își vândă autoturismul, pentru că primeau mai mulți bani pe el decât în oricare altă localitate din țară, iar banii urmau să fie puși la Caritas. Atunci Clujul a devenit un pol financiar, băncile au început să-și deschidă sedii, clujenii câștigători au început să investească în imobile și deverse afaceri de anvergură. Dar aș vrea să fiu bine înțeles: nu Caritasul a dezvoltat Clujul, ci doar a dat o anumită tentă orașului. Dacă astăzi Clujul este ce este, un oraș de referință alături de Capitală, acest lucru se datorează multor factori, dar în primul rând administrației. Clujul, imediat după Caritas, a devenit un oraș scump și așa a rămas. Desigur, toate orașele care prezintă interes din punct de vedere al dezvoltării citadine, indiferent de țară, sunt orașe scumpe, nu doar pentru turiști, ci și pentru cetățenii săi. Dar trebuie menționat următorul fapt: precum Bucureștiul, Clujul funcționează astăzi ca un mare oraș, format din mai multe oraşe suprapuse: unul al celor care pot absorbi scumpirile, unul al celor care încă se ţin pe linia de plutire şi un altul în care orice dezechilibru financiar poate deveni critic. Mulți tineri doresc, după terminarea facultății, să se stabilească în Cluj Napoca. Dar nu este suficient să ai un salariu peste medie. Primul lucru care se impune este stabilitatea. Și nu poți fi stabil dacă nu ai o locuință. Or din punct de vedere imobiliar Clujul, într-adevăr, îți oferă, piața imobiliară este bogată, dar pune o mare presiune pe venituri. Aici, metrul pătrat este undeva la 3000 de euro. Dacă îți propui să-ți întemeiezi o familie, trebuie să realizezi că sunt anumiți parametri sociali pe care trebuie să-i atingi: să câștigi suficient încât să poţi achita rata la bancă, cheltuielile zilnice, cheltuielile cu școala ale copiilor, cu coșul zilnic, să-ți asiguri cheltuielile în cazul apariției unei probleme medicale ce solicită investigații pe care doar la clinicile private le poți efectua, să ai în vedere timpul pierdut în trafic, să poți merge măcar o dată pe lună la un concert, la teatru sau la operă, pentru că și din acest motiv dorești să locuiești într-un oraș al culturii. Iar dacă după toate aceste cheltuilei constați că mai rămâne ceva și pentru „diverse și neprevăzute”, pentru viață, atunci poți cocheta cu ideea de a fi cetățean al Clujului!”.
Trend susținut de un anume spirit
Luciana Martin face parte din seniorii orașului, iar slujba de cadru didactic universitar, care a însemnat o implicare de peste 42 de ani în educația clujeană, o face să cunoască suficient atmosfera social – culturală a Clujului. „Când am venit de la Sighișoara, în anul 1970, în Cluj Napoca, am avut un sentiment de liniște, de așezare, simțeam că sunt în locul care trebuie. Este adevărat că anii comunismului au însemnat sărăcie, umilință, îndoctrinare, frustrări, dar dacă te educai sub puterea detașării, reușeai cumva să treci peste toate apăsările. Era sărăcie socială dar Clujul îmi oferea bogăție spirituală prin cenacluri, instituții muzicale și diverse alte entități culturale, prin stilul de viață organizat și educat. Din punct de vedere cultural Clujul este un oraș de top. Dar financiar, astăzi, a locui în Cluj înseamnă să accepți o idee cinică: „supraviețuiește cine poate”. În opinia mea Clujul este nejustificat de scump. Prețurile în imobiliare sunt exagerate, piața cu produse agricole este cu cel puțin 25 % mai scumpă decât piața din Brașov sau Oradea, până și biletele de intrare la Filarmonică sau Operă sunt peste cele din Iași sau Timișoara. Cred că este vorba de un trend susținut de un anume spirit care are ca preocupare menținerea prețurilor ridicate. Dar consider că lucrul acesta afectează nu doar pe omul de rând, ci și turismul. Din punctul meu de vedere costurile ridicate ale Clujului pun în discuție demografia orașului. Adică pun sub presiune familiile tinere care – mai ales acum, în perioadă de criză – fac față tot mai greu cheltuielilor. Aceste familii se gândesc serios dacă este cazul să aibă sau nu urmași. De altfel din datele pe care cotidianul dumneavoastră le-a pus la dispoziția cititorilor, sporul natural în Cluj se mneține negativ de multă vreme. Adică mai multe suflete părăsesc lumea asta decât sunt aduși pe lume nou- născuți. Este trist și îngrijorător. Clujul ar trebui să investească mai mult în infrastructura educațională și să o facă accesibilă unei palete tot mai largi. Dacă tot plătim scump și vrute și nevrute, măcar în educație merită să investim mai mult!” menționează Luciana Martin.
Beniamin Pascu
Articolul Viața în Cluj Napoca: supraviețuiește cine poate! apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
