Nu mai puțin de 431 de bunuri culturale mobile sunt declarate dispărute sau distruse reiese din datele consultate de Făclia la Institutul Național al Patrimoniului. Din totalul de bunuri culturale mobile, șase sunt din din categoria tezaur iar 425 în fond.
Printre cele șase obiecte de tezaur dispărute se numără coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice furate de la Muzeul din Assen.
Institutul Național al Patrimoniului a făcut următoare descriere pentru coiful de la Coțofenești furat în noaptea de vineri spre sâmbătă din Olanda: „Piesa are formă conică, cu partea superioară lipsă şi este lucrată din tablă de aur. Calota este împodobită cu conuri “au repoussée”, dispuse în şiruri orizontale, cu excepţia a două conuri care sunt decorate cu ornamente cruciforme. În zona frontală sunt reliefaţi doi ochi apotropaici cu sprâncene duble, terminate arcuit. Apărătoarele de obraz sunt decorate cu câte un personaj cu coif şi pelerină ce se sprijină cu unul din genunchi de un berbec, pe care se pregăteşte să-l sacrifice cu pumnalul. Apărătoarea cefei este împodobită în două registre, despărţite pe orizontală printr-o bandă de “S”. Decorul din registrul superior este format din 4 animale din profil dispuse spre stânga, în mijloc fiind o rozetă. Registrul inferior cuprinde 3 animale dintre care 2 afrontate ţin în gură un picior terminat cu o copită. Calota are fragmente lipsă, fisuri, zgârieturi, urme vizibile de lovituri, deformări pe întreaga suprafaţă. Apărătoarea de obraz drept, desprinsă, lipită de coif cu fibre de sticlă şi răşină, cu o perforaţie din vechime, prezintă zgârieturi, fisuri, fragmente lipsă şi urme de lovire. Apărătoarea stângă, prezintă o perforaţie din vechime, zgârieturi, fisuri, mici fragmente lipsă, urme de lovire, iar în zona de contact cu calota şi apărătoarea de ceafă prezintă tendinţa de desprindere şi lipitură cu fibre de sticlă şi răşină. Apărătoarea de ceafă prezintă urme vizibile de lovituri, zgârieturi şi lungi fisuri cu fragmente lipsă în zona de contact cu calota şi în partea inferioară, precum şi o lipitură cu fibra de sticlă şi răşină. Coiful este vizibil deformat şi în cavităţile decoraţiilor prezintă impurităţi”, este descrierea făcută pentru obiectul furat Coiful princiar de la Coţofeneşti.
Una dintre cele trei brăţări dacice plurispiralice este descrisă astfel: „brăţară plurispiralică, (7,5 spirale), din metal galben, cu cele două extremităţi aplatizate, de formă dreptunghiulară, corpul decorat pe fiecare extremitate cu 7 palmete conţinând incizii în formă de brăduţ şi la mijloc un şir de puncte. Brăţara prezintă la extremităţi o placă dreptunghiulară terminată cu un cap de animal stilizat. Suprafaţa plăcilor dreptunghiulare este decorată cu şiruri transversale constituite din incizii arcuite. Pe corpul tijei, înaintea palmetelor, sunt cercuri incizate care o înconjoară. Plăcile terminale se suprapun ca poziţie”, se menționează pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului.
O altă brățară are următoare descriere: „brăţară plurispiralică, (7,8 spirale), din metal galben, cu cele două extremităţi aplatizate, de formă dreptunghiulară, corpul decorat pe fiecare extremitate cu 7 palmete conţinând incizii în formă de brăduţ şi la mijloc un şir de puncte. Brăţara conţine la extremităţi o placă dreptunghiulară cu un cap de animal stilizat. Suprafaţa plăcilor dreptunghiulare este decorată cu linii în formă de brăduţ, incizate. Plăcile terminale sunt vizibile pe aceeaşi parte. Animalele de la extremităţi au gura marcată printr-o incizie şi ochii situaţi pe margini. Capetele animalelor sunt decorate cu mici cercuri. Pe corpul tijei, înaintea palmetelor, sunt cercuri incizate care o înconjoară”.
Cea de a treia brățară din aur dispărută are 6,5 spirale. „Cele două extremităţi redau stilizat o protomă de animal ce are botul alungit, tăiat drept. Partea mediană a capului şi a coamei este marcată prin linii oblice incizate, decorul fiind identic pe cele două părţi rezultante. Ochii şi sprâncenele sunt redate prin câte trei linii trasate curb. Lungimea capetelor este de 2-2,1 cm. În continuarea capului se află o placă dreptunghiulară cu marginile supraînălţate şi decorate cu două şiruri de mici linii incizate dispuse oblic, în formă de V, despărţite de o linie mediană. Partea centrală a plăcii este decorată cu o linie punctiformă mediană din care pornesc 13, respectiv 14 linii oblice, paralele, în V, ale căror limite exterioare sunt punctiforme şi dispuse pe câte o linie incizată, paralelă cu cea mediană şi marginile supraînălţate. Lungimea celor două plăci dreptunghiulare este de 3,4-3,62 cm. În continuarea fiecărei plăci dreptunghiulare se află, pe o lungime de 14,2 cm, 7 palmete triunghiulare cu laturile arcuite obţinute cu ajutorul a două stanţe – o primă stanţă pentru cele 6 palmete mai mari şi o a doua pentru cea mai mică. Decorul este frunziform. Marginile palmetelor sunt supraînălţate şi decorate, prin incizie, cu linii mici dispuse oblic”, se menționează în descrierea obiectului de tezaur.
Articolul Statuetă funerară egipteană de la Muzeul din Cluj, pe lista bunurilor de patrimoniu furate sau dispărute apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
