Ultima săptămână de dinaintea Duminicii Învierii Domnului, Săptămâna Patimilor se deosebește de toate celelalte prin câteva caracteristici liturgice, care îi conferă o notă de sobrietate și măreție în același timp, de tristețe dar și de bucurie, de pocăință și nădejde, potrivit unui text postat de pagina de facebook a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. În această perioadă se retrăiește amintirea plină de dramatism a patimilor Mântuitorului. Se crede că morții revin printre cei vii, de aceea abundă practicile de pomenire a morților și strămoșilor, pomenirea lor făcându-se în Joia Mare.
În același text se arată că slujbele ținute în biserică amintesc de evenimente și momente din istoria sfântă a mântuirii, fiind cunoscute sub denumirea de „denii”. Luni se face pomenirea lui Iosif cel prea frumos, pierdut de frații săi, dar și pilda smochinului neroditor ca simbol al sinagogii care nu a adus rodul mântuirii. Marți se face pomenirea celor zece fecioare. Miercuri este dedicată amintirii femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului. Joia patimilor este închinată amintirii a patru evenimente din viața lui Isus: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească înainte de Patimi și începutul Patimilor prin vânzarea Domnului Hristos. În Vinerea Mare se face pomenirea patimilor și mărturia tâlharului care a ajuns în Rai; se rostește Prohodul. Sâmbăta Mare este ultima zi a Săptămânii Mari, când se pomenește despre îngroparea trupului Mântuitorului și coborârea Sa în iad, cu dumnezeirea pentru a ridica la viață veșnică pe cei din veac adormiți.
Potrivit sursei citate, postul acestei săptămâni are următoarea rânduială: luni, marți, miercuri și sâmbătă se consumă hrană uscată, numai seara. Joi este dezlegare la ulei și vin. Vineri nu se cuvine a se mânca. Cei care nu pot respecta postul (copii, persoane bolnave și vârstnici) pot mânca pâine și bea apă după apusul soarelui. Hrana uscată constă în pâine, nuci, halva, smochine, miere, alune, prune uscate, mere etc. Se poate consuma și hrană gătită, de post, după apusul soarelui.
Curățenia sufletească și trupească este însoțită și de curățenia de Paște din gospodării: se văruiește, se zugrăvește, se spală covoarele, preșurile și geamurile, se văruiesc trunchiurile copacilor. Spre sfârșitul săptămânii, se pregătesc cozonacii, ouăle roșii și preparatele din carne de miel, toate trebuind să fie gata pentru a fi sfințite la biserică, în dimineața Duminicii Învierii Domnului.
Articolul Săptămâna Mare-Săptămâna Patimilor apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
