Părintele profesor universitar doctor Ioan Chirilă, președintele ASTRA Cluj Napoca
Părintele profesor universitar doctor Ioan Chirilă, decan al Facultatii de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” (2004-2012), președinte al Senatului Universității „Babeș-Bolyai” (2012-2020), a fost ales, în luna octombrie 2024, președinte al Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) din Cluj Napoca. Despre proiectele asociației clujene, menite să configureze o adevărată Renaștere culturală, spirituală și socială, părintele profesor a oferit detalii într-un interviu acordat cotidianului Făclia.
Reporter Făclia: Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) este, de la constituirea ei la Sibiu, în 1861, și până în zile noastre o inconfundabilă și prestigioasă efigie a culturii și etnicității românilor transilvăneni. Sunteți noul președinte al ASTRA clujene și este deja cunoscut că nu ați întârzit să anunțați programe inovative și cu un motivant impact social.
Părintele profesor Ioan Chirilă: La nivel național se lucrează pentru reformularea Statutului propriu al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), pentru că documentul este din secolul al XIX-lea și după el funcționăm și în prezent. În toamnă se va încheia acest proces. Ceea ce noi organizăm pe parcursul acestui an sunt acțiuni care continuă structurile și obiectivele vechiului Statut, de pe vremea lui Andrei Șaguna, ori Timotei Cipariu și George Barițiu și ceilalți membri ai elitei românești fondatoare a ASTREI, în 1861.
Așa că eu, aici, în Despărțământul de la Cluj Napoca, am lansat deja suita de conferințe academice care se țin o dată pe lună, de obicei în a doua săptămână din lună, joia, în Sala „Ioan Mușlea„ a Bibliotecii Centrale Universitate (BCU) „Lucian Blaga„. Avem proiecte pe domeniul editorial. De pildă, în 2025 ne-am propus să lansăm un volum dedicat foștilor președinți ai ASTREI Cluj Napoca, pentru că sunt personalități de excepție.
Continuăm proiectul publicării revistei ASTREI clujene, iar în cuprins vom avea secțiuni bine precizate – istorie, literatură, didactică pentru profesorii de istorie, de limbă și literatură română, de religie -, profesori care participă la activități și vor putea să-și prezinte roadele cercetărilor lor sau propriile perspective didactice. Am preconizat și o secține episodică de studii economice, pentru că avem în vedere și relația cu mediul rural. Va fi o secțiune dedicată vieții culturale a satelor, care va îmbina și studii de etnografie. Se împune o reorganizare a direcțiilor de cercetare. Noi suntem, acum, la Cluj Napoca, în etapa de organizare a Consiliului Director al ASTREI. Am ales vicepreședinții, directorii de departamente ne pregătim să organizăm o suită de manifestări comemorative. De pildă, vom celebra, în 24 mai, la Feleac, 120 de ani de la Adunarea ASTREI de la Feleac, din anul 1905. Dorim să redinamizăm relația cu comunele și satele limitrofe. Încerc să inițiez și proiecte care să relanseze ideea de unitate națională, de unitate comunională. Am propus, de pildă, datorită faptului că sunt activ și în spațiul eclesial, clerical, bisericesc, să încercăm să realizăm o punere împreună a unei parohii din Cluj cu parohii din mediul rural, în sensul că propunem vizite reciproce. Cei care vin de la oraș văd ce se produce agricol în satul respectiv și asigură desfacerea produselor în mediul urban. Crește spiritul de comuniune și contribuim într-un mod oarecare la o însănătoșire a neamului nostru, pentru că lipsește ideea de unitate. Vom dezvolta și Departamentul special pentru Tineret. Trebuie să ne creștem noua generație. Vă voi invita când vom avea o întâlnire și veți vedea că participanții au, în general, peste 60 de ani. Prin urmare e nevoie de o generație tânără. Am gândit, la nivel național, deschiderea unei secțiuni pentru tineret. Reușind să realizăm acest lucru, implicit vor exista toate formele comunicaționale specifice generației tinere, dar impregnate de ceea ce dorim să transmitem: cunoștințe de istorie, pentru că trebuie să-ți cunoști rădăcinile și abia apoi să proiectezi viitorul. Fără rădăcini, viitorul este incert. Vrem să readucem în prim planul atenției publice monumentele culturii române, monumentele limbii române. Obiectivele se vor cristaliza dinamic în anul viitor. Vom publica la începutul anului, în ianuarie, o broșură în care vom prezenta toate activitățile pe care le vom desfășura pe parcursul anului respectiv. Încercăm și o formulă de mecenat care să ne sprijine fie și doar în proiectele noastre editoriale.
Reporter Făclia: ASTRA Cluj Napoca are în vedere și o re-evaluare a situației patrimoniului Fundației Gojdu?
Părintele profesor Ioan Chirilă: Vorbiți cu o persoană care a fost implicată în acțiunile legate de istoria efectivă a Fundației Gojdu și cunoaște din interior toate problemele. Am fost de câteva ori în Ungaria pentru a ne pune la punct cu situația concretă a existentului patrimonial. Cea mai mare parte din ceea ce a fost Funația Gojdu e pierdut irecuperabil, pentru că s-au semnat niște acte prin care oficiali de la București au parafat renunțarea la valorosul patrimoniu Gojdu. Nu spunem numele acelor oficiali, noi avem un articol în statutul ASTRA care precizează că nu facem nici confesionalism, nici politică, și nici judecata celorlalți. Noi încercăm să promovăm doar elementele de pozitivitate, nu facem critică socială. În ceea ce privește Fundația Gojdu, va trebui să vedem dacă legat de cele semnate atunci, cu fundația româno-maghiară, vom putea trage niște beneficii. Trebuie să știm să colaborăm cu cei de lângă noi. Cred că în dinamica dezvoltării ASTREI, în timpii prin care trecem, acest trend de eduație pentru colaborare este extrem de important. Referitor la Fundația Gojdu: s-au pierdut, de prin 1991, pe bucăți, componentele valoroase. Cei care au câștigat, au știut cum să ducă hârtiile și negocierile. Eu zic că nu am pierdut total, dar nici că avem prea multe de câștigat. Dar putem să exploatăm situația, să știm să asumăm noile structuri, să le dezvoltăm pentru a fi folositoare pentru ceea ce vrem să realizăm.
Reporter Făclia: Dumneavoastră fiind un reputat teolog creștin ortodox, credeți că ASTRA poate redeveni un organism benefic și din punct de vedere al componentei confesionale?
Părintele profesor Ioan Chirilă: Când am preluat funcția de președinte al ASTREI Cluj Napoca, am refăcut forma veche a conducerii, cu un ortodox și un greco-catolic. Această colaborare a fost specifică ASTREI de la bun început. Dacă președintele era ortodox, unul dintre vicepreședinți trebuia să fie greco-catolic. Încercăm să regăsim această disponibilitate pentru a ne uni în acțiunea culturală care nu este confesională. În articolele de bază ale Statutului ASTREI e prevăzut că nu avem dezbateri confesionale. Din această perspectivă, dacă se va ajunge la ceea ce eu doresc să existe – respectiv o ciclitate la președinție -, atunci, în următorul mandat de doi sau de patru ani, președintele va trebui să fie un coleg de la greco-catolici. Nu mergem pe ideea asumării responsabilităților de conducere de către reprezentanții bisericii. Inițial au fost marile nume, precum episcopul Andrei Șaguna (n.r.: canonizat în 2011) și ceilalți, dar apoi la conducerea ASTREI au venit mari oameni de cultură ai țării. Eu am ales câțiva directori tineri de direacții în ASTRA Cluj Napoca. Sunt tineri care lucrează fie în muzee, fie la Bibliteca Centrală Universitară. Vrem să reluăm programul blibliotecilor rurale, a conferințelor din mediul rural. Avem nevoie de o generație tânără care să se implice. Mai avem de lucru pentru a pune în practică factori nu decizionali ci de acțiune concretă. Avem colaborări inclusiv cu despărțăminte din afara țării. ASTRA națională organizează despărțăminte și în străinătate, la Roma de pildă, unde trăiesc comunități de români. Încercăm să dezvoltăm ideea de comunitate națională responsabilă.
***
„Despărțământul Cluj al ASTREI a luat ființă imediat după constituirea Asociației la Sibiu, a opta adunare generală a ASTREI având loc la Cluj, în 1867, când mitropolitul Șaguna este înlocuit la conducerea Asociației de fostul viceguvernator al Ardealului, Vasile Ladislau Pop. Înființarea și organizarea Despărțământului Cluj al ASTREI se datorează preotului greco-catolic, filologului și folcloristului Grigore Silași, teolog erudit, fost prefect al studiilor în seminarul «Sfânta Barbara» din Viena. Grigore Silași a fost primul profesor de limbă și literatură română al Universității «Iosif Francisc» din Cluj. A condus Despărțământul Cluj până în august 1894, când, în semn de recunoștință, este ales director onorific pe viață al despărțământului Cluj. Până la momentul izbucnirii Primului Război Mondial, la conducerea ASTREI clujene se perindă Basil Podoabă (1896-1900), dr. G. Ilea (1900-1904), Amos Frâncu (1904-1907), preot Teodor Ciortea (1907), dr. Basil Basista, Eugen Pop Păcurariu și dr. Valentin Poruțiu.
După înfăptuirea Marii Unirii, Societatea Cele Trei Crișuri s-a contopit cu despărțământul clujean, având un comitet de conducere comun, al cărui președinte era Sextil Pușcariu, primul rector român al Universității din Cluj și cel care a întemeiat în 1919 Muzeul Limbii Române, primul institut românesc de lingvistică. După Sextil Pușcariu, au urmat la conducere profesorul de filosofie Marin Ștefănescu, profesor Nicolae Bogdanu, directorul liceului Regina Maria, dr. Iuliu Hațieganu și profesor Iuliu Moldovan.
Mulțimea activităților culturale desfășurate de ASTRA clujeană (organizarea de șezători culturale, spectacole folclorice, concursuri de datini, conferințe, expoziții fotografice și documentare, cursuri de alfabetizare în rândul muncitorilor și țăranilor, înființare de biblioteci populare), cea mai importantă acțiune a fost editarea revistei «Gând românesc», publicație apărută din mai 1933 până în aprilie 1944, condusă de Ion Chinezu.
În ciuda intensei activități culturale, din cauza influenței pe care această societate o avea în rândul maselor populare, în 1950, oficialitățile comuniste decid desființarea sa. Activitatea ASTREI clujene va fi reluată în 1995, președinte ales fiind prof. univ. dr. Dumitru Protase. Din anul 2000 până în 2024, președinte al Despărțământului Cluj al ASTREI a fost prof. univ. dr. Mircea Popa, care a condus, în această calitate, revista «Astra clujeană»”. (Mircea POPA, volumul „ASTRA şi Universitatea din Cluj în perioada interbelică”, apărut la Editura Casa Cărții de Știință, în 2019).
. Carmen Fărcașiu
â
Articolul Noul președinte al Despărțământului ASTRA Cluj prefigurează o Renaștere culturală și socială apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
