Nicolae Șteiu-istoria ca ultim teritoriu locuit

Reputatul istoric Nicolae Șteiu a împlinit, în 5 decembrie, venerabila vârstă de 89 de ani. Cu această ocazie, foști colegi de la Liceul Teoretic „Octavian Goga” din Huedin, unde a predat mai bine de patru decenii, foști elevi, prieteni și colaboratori au ținut să-l omagieze în cadrul unui eveniment cu o mare încărcătură emoțională ce a avut loc, duminică seara, la sediul Protopopiatului din Huedin.

Se știe că ziua aniversării constituie o ocazie de cinstire și de prețuire a semenilor noștri, dar mai cu seamă a unor dascăli și personalități de seamă. În acest mod ne aducem respectul cuvenit față de apropiați și în special față de cei care ne sunt modele și au avut un rol marcant în comunitatea din care facem parte.

Nicolae Șteiu rămâne în conștiința publică din zona Huedinului ca dascălul care și-a pus amprenta asupra destinelor a multor generații. A fost un adevărat modelator de caractere și personalități care au făcut performanțe în diverse domenii. Numeroși profesori, judecători, medici, artiști, avocați, cercetători afirmă că fără îndrumarea de care au avut parte pe parcursul studiilor liceale de la dascălul Nicolae Șteiu, traseul lor în viață ar fi fost cu totul altul.

Zecile de generații de elevi de la Liceul Teoretic „Octavian Goga” din Huedin îl păstrează în amintire pe Nicolae Șteiu ca profesorul extrem de pasionat de disciplina pe care o preda-istoria, preocupat de cercetarea documentelor și a vestigiilor istorice și admirator al marilor figuri istorice ale neamului românesc.

Pe lângă activitatea de la catedră, profesorul Nicolae Șteiu a avut o bogată activitate editorială, fiind autor sau coautor a 35 de volume, Majoritatea dintre acestea sunt monografii ale localităților din zona de nord-vest a Munților Apuseni, dar și studii de istorie și etnografie.

Printre acestea se numără: “De sufletul Iancului”, “Protopopul Aurel Munteanu, erou şi martir al neamului”, “Ioan Teodor Stan – un mare patriot, luptător pentru cauza moţilor”,  “Mărişel-File de geografie, istorie şi folclor”, “Poieni, spaţiu, istorie şi spiritualitate”, “Beliş, vatră străbună”, “Fildurile. Frumuseţe, istorie şi artă populară”, “Bedeciu. Satul nostru de suflet”, “Morlaca. Satul de la poala Măgurii” , ”Huedinul şi împrejurimile lui. Geografie şi istorie locală”,  “Alunişu. Satul de sub Horaiţa Vlădesei”, „Natură și istorie”, „Sărbătorile în etnogeneza românilor”, „Splendoarea Gilăului”, Tranișu, Hodișu”. În acest an, istoricul a reușit să publice nu mai puțin de patru volume. Este vorba de „Avram Iancu”, „Sacrificiul între dăruire și trădare”, Sărbătorile în etnogeneza românească” și „Scurtă istorie a românilor”.

Prin această operă complexă, Nicolae Șteiu nu a făcut altceva decât să continue o tradiție istoriografică, așa cum au făcut marii istorici ardeleni. Lucrările sale constituie pe de o parte un prag în calea uitării iar pe de altă parte reprezintă o adevărată sursă de documentare pentru cei pasionați de istoria Apusenilor și a zonei Huedinului.

Printre cei care au ținut să fie prezenți duminică seara la evenimentul omagial „Urme de pași pe cărarea vieții” dedicat istoricului Nicolae Șteiu s-a numărat părintele Ioan Bizău, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

În intervenția sa, părintele Ioan Bizău a arătat că prin publicarea monografiilor localităților din zona Huedinului, profesorul Nicolae Șteiu a reușit să realizeze un lucru extrem de important, acela de a face cunoscute obiceiurile, tradițiile, cântecele și patrimoniul cultural al acestor locuri. „Sunt multe sate de o bogăție copleșitoare de istorie, tradiție, de cântece, de jocuri. Sunt sate care nu au intrat în orizontul de interes al domnului profesor Șteiu și nici a preotului, iar acelea rămân sate fără identitate. Meritului deosebit, pilduitor, unic, în Eparhia Vadului, Feleacului și Clujului este acesta de a salva memoria locului”, a spus părintele Ioan Bizău, precizând că istoria acestui ținut cu monumentele, cu documentele, cu martirii ei a fost salvată de la uitare.

Profesorul Vasile Tulbure, fost director general al Companiei Naționale CFR SA, a fost unul dintre miile de elevi ce l-au avut dascăl pe Nicolae Șteiu. Prezent duminică seara la manifestarea de la Huedin, Vasile Tulbure, vizibil emoționat de reîntâlnirea cu dascălul său, a ținut să-i mulțumească pentru publicarea monografiei satului său natal-Morlaca, dar și pentru cele 35 de volume scrise de Nicolae Șteiu, pe care le-a numit „urme ale pașilor pe care istoricul le-a lăsat pe calea vieții sale”.

„Vreau să vă mulțumesc pentru cartea Morlaca –satul de la poalele Măgurii. Ați făcut o serioasă documentare a satului Morlaca iar această carte a făcut cunoscut satul nostru pe toate meridianele lumii. Vreau să vă mulțumesc, totodată, pentru toată acestă pleiadă de cărți. Sunt urmele pașilor dumneavoastră pe calea vieții. Aceste urme pe care le-ați lăsat ați făcut o treabă extraordinară și sper să fie un imbold pentru cei care vin după dumneavoastră să se aplece asupra acestor valori. Vă stimez și vă urez o bătrânețe liniștită, cu multă sănătate și să ne vedem sănătoși”, a transmis Vasile Tulbure.

Manifestarea organizată la inițiativa profesorului Ioan Bota, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai istoricului Nicolae Șteiu, a profesorului Cristian Filip și a protopopului Dan Lupuțan, a cuprins și o serie de momente artistice. Astfel, cunoscuta artistă Mariana Morcan, născută la Huedin, una dintre cele mai cunoscute voci ale Țării Moților, a interpretat câteva din cele mai frumoase cântece populare din zona Apusenilor, dar și colinde, fiind acompaniată de Ionuț Matiș la taragot, Ciprian Mureșan la acordeon și Răzvan Sechei la vioară, toți foști elevi ai liceului.

Un program impresionat de cântece și doine a fost prezentat de elevii din Ansamblul Muguri de Dor din Poieni, coordonați de prof. Ionel Pop, precum și de tânăra solistă de muzică populară Arlesiana Agrijan.

De asemenea, corul bărbătesc „Craii Măgurii” din Bucea, coordonat de preotul Mircea Dejeu, i-a încântat pe cei prezenți cu câteva piese din bogatul lor repertoriu de cântece patriotice și colinde.

La manifestare a luat parte și Tiberiu Groza, președintele Societății Cultural Patriotice „Avram Iancu, organizație din care face parte și Nicolae Șteiu încă de la înființare, având până nu demult funcția de președinte al filialei Huedin.

„L-am cunoscut pe domnul profesor Nicolae Șteiu în urmă cu 25 de ani. Lucram la o tipografei din Cluj-Napoca, unde se tipăreau și cărți de istorie. Îmi aduc aminte chipul dumneavoastră în poartă, așteptându-mă să sosesc cu cartea de la Cluj-Napoca. Era în anul 2000 și am venit cum am putut iar dumneavoastră nerăbdător m-ați așteptat la poartă. Ulterior, când am condus Centrul de Creație Populară am reușit să tipărim și alte cărți ale dumneavoastră. Tot ca istoric v-am cunoscut la manifestările de la Crucea Iancului și la cele dedicate omagierii Pelaghiei Roșu”, a spus Tiberiu Groza.

„Dacă jumătate dintre dascălii României ar fi al fel de prodigioși ca și dumneavoastră, la fel de pasionați de dăscălie, românii cu certitudine ar fi mult mai fericiți, mai educați, iar România ar fi mult mai prosperă și respectată în lume”. a punctat președintele Societății Cultural Patriotice „Avram Iancu”.

Cosmin PURIȘ

ŞTEIU Nicolae

• Născut la 5 decembrie 1935, sat Petreşti, com. Mintiu Gherlii, jud. Cluj

• Studii liceale la Şcoala Pedagogică de Băieţi din Gherla (1949-1953)

• Studii universitare de istorie la Facultatea de Istorie-Filologie a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj (1953-1957).

• Profesor de istorie (1957-1998) și director (1959-1965, 1968-1978) la Şcoala Medie Mixtă Huedin, devenită Liceul Teoretic „Octavian Goga” din Huedin, unde a parcurs toate gradele didactice, definitivat, gradul II şi gradul I (1971)

• A organizat numeroase cercuri cu elevii, sesiuni de comunicări, și a îndrumat diverși elevi la olimpiadele județene și naționale de istorie. În perioada directoratului său a fost extinsă baza materială a liceului din Huedin, cu două corpuri de clădire, pe lângă şcoala veche şi în 1963 cu o nouă clădire, tip 16 săli de clasă şi laboratoare.

• A organizat săpături arheologice la Cetatea Veche-Huedin (1961-1962) și la castrul roman de la Bologa (1964)

• Istoric și pedagog, specializat în istoria României și a Transilvaniei, istoria Huedinului, istoria elitelor locale din zona Huedinului și a comunelor înconjurătoare, istoria revoluției pașoptiste în zona de nord a Munților Apuseni, autor al monografiilor mai multor localități transilvănene.

• Cetăţean de onoare al localităţilor Huedin (2006), Mărişel (2000), Poieni (2008) şi Mănăstireni (2019)

• I s-au acordat numeroase distincții, între care: „Diplomă de profesor evidențiat” (1969); „Certificate of Appreciation” (1996); diverse „Diplome de Excelenţă” din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, a Consiliului Judeţean Cluj, a Societăţii Cultural Patriotice „Avram Iancu”, a Liceului Teoretic „Octavian Goga” din Huedin şi altele. În anul 2021 i s-a acordat „Crucea Transilvană” pentru mireni de către IPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului Feleacului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, în semn de apreciere pentru bogata activitate didactică și știițifică precum și pentru promovarea valorilor creștine.

• Autor și coautor a 35 de cărți și peste 80 de studii şi articole publicate în reviste de specialitate de cultură și în volume colective la: Cluj (Făclia, Tribuna, Iancule Mare, Dacia Felix Militaris, Acta Muisei Napocensis; Zalău (Școala Noastră, Caiete Silvane, Acta musei Porolissensis); Iași (Convorbiri literare); Oradea (Roua Cerului, Confederația Eminescu); Timișoara (Tibiscus); Huedin (Glasul; ActivEd), New-York (Origini, Literar Art); Alba Iulia (Țara Moților, Apulum); București (România Literară).