Gestionarea tezaurului arheologic și istoric al României pare să se face în două moduri. O dată este ținut în lăzi în beciuri din cauză că marile muzee ale României sunt închise iar când este scos din depozite este plimbat prin afara țării unde este expus la mari riscuri de distrugere și dispariție.
Cazul furtului de piese din tezaurul dacic de la expoziția din Olanda ridică o serie de întrebări cu privire la atenția care se acordă elementelor de patrimoniu național și modul în care sunt protejate aceste valori.
După cum se știe, locul obiectelor de tezaur și de patrimoniu trebuie să fie în muzee, unde să aibă parte de condiții de păstrare și de securitate speciale. Din păcate, multe dintre artefactele cu valoare deosebită pentru istoria națională și europeană sunt ținute în depozite fie din lipsa spațiilor pentru expoziții, fie că instituțiile muzeale sunt închise. Ca exemplu avem două muzee naționale, cele mai mari din România care nu mai au expoziții permanente de foarte mulți ani. Este vorba de Muzeul Național de Istorie al României și Muzeu Național de Istorie a Transilvaniei. Activitatea acestor muzee se rezumă la expoziții temporare organizate în spații restrânse.
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei nu are expoziție permanentă de mai bine de patrusprezece ani.
Imobilul în care funcţionează MNIT adăposteşte colecţiile MNIT, depozitele, lapidarul şi spaţii administrative ale muzeului de la începutul secolului XX. Clădirea a fost ridicată la începutul secolului XIX, iar primele lucrări de amenajare a acesteia ca muzeu au fost făcute în intervalul 1911-1913. Lucrările au fost stopate în timpul Primului Război Mondial şi reluate „ca urmare a stării deplorabile” în care ajunsese clădirea în anii 1929-1930 şi finalizate în aproape un deceniu. Din 1939 încoace, clădirea nu a mai suferit reparaţii capitale.
Instituția a semnat în 2009 cu o firmă din Bucureşti un contract pentru amenajarea expoziţiei permanente. La scurt timp însă după demararea investiţiei, au început să curgă reclamaţiile şi plângerile faţă de modul în care se derula proiectul, iar lucrurile nu s-au mai concretizat.
Ba mai mult, a existat și un dosar penal, însă după 19 luni de cercetări în care au fost administrate diverse probe, procurorii DNA Cluj au ajuns la concluzia că în acest dosar nu se poate pune în mişcare şi exercita acţiunea penală, deoarece nu există elementele constitutive ale infracţiunii.
Deși lucrurile au fost clarificate din punct de vedere al presupuselor fapte penale, contractul pentru amenajarea expoziției nu a mai fost reluat.
În prezent, muzeul desfășoară expoziții temporare și în alte locații.
Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a anunţat, în decembrie, alocarea a 140 de milioane de euro pentru un amplu proiect de investiţii în cultură, „Temelii culturale”, costul total net estimat al acestuia fiind de 280 milioane de euro.
Potrivit „Temelii culturale” urmăreşte conservarea patrimoniului, îmbunătăţirea accesului la cultură prin 14 obiective investiţionale printre care și Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Între timp s-a schimbat ministrul iar până la organizarea licitației pentru amenajarea muzeului din Cluj-Napoca va mai trece mult timp, ceea ca va face ca multe dintre piesele de tezaur ale muzeului să rămână în continuare în depozite.
Muzeul Național de istorie a României, cu activitate la parter și la subsol
Muzeul Naționale de Istorie a României adăpostește cele mai importante și valoroase artefacte descoperite pe teritoriul țării. Numai că și aici cea mai mare parte a tezauruluiu arheologic și sitoric sunt păstrate în lăzi în beciuri pentru că muzeul este închis din 2002 când s-a decis, la nivel guvernamental, începerea lucrărilor de consolidare și restaurare a clădirii și de refacere a expoziției de bază a muzeului. Patrimoniul a fost strâns și depozitat, rămânând deschise publicului doar expozițiile permanente de la parter și subsol precum și expozițiile temporare.
Cu principalele muzee închise de atâția ani, reprezentanți ai Ministerului Culturii și ai instituțiilor care gestionează fondul de patrimoniu arheologic și istoric au ales să prezinte piese din tezaurul național la expoziții în străinătate. Printre ultimele expoziții cu sute de piese unice se numără „Dacia – ultima frontieră a romanității” ce a avut loc din noiembrie 2023 până în aprilei 2024 la Roma. Au fost expuse peste 900 de obiecte arheologice care urmăresc evoluția istorică a teritoriului României actuale pe o perioadă de peste o mie de ani (sec. VIII î.Hr. – sec. VII d.Hr).
Printre piesele arheologice cele mai valoroase se numără Coiful getic de la Coțofenești, Rhyton-ul de la Poroina Mare, Brățările dacice din aur, Șarpele Glykon.
Această expoziție a fost prezentată și în Moldova între 27 octombrie 2022 – martie 2023.
Sute de piese din tezaurul arheologic național au fost prezentate în 2021 la Madrid în cadrul expoziției „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”.
De ce oare este nevoie ca piese unice din tezaurul arheologic național să fie duse în străinătate când acestea ar putea fi prezentate în condiții excelente la muzeele din România, fapt care ar duce la creșterea numărului de turiști străini?!
Cosmin PURIȘ
Articolul Marile muzee al României stau închise iar obiectele de patrimoniul național sunt expuse la riscuri în afara țării apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
