În 25 martie se împlinesc două luni de la furtul Coifului de la Coțofenești și al celor trei brățări dacice din aur de la Muzeul Drents. Din nefericire, până acum nu s-a reușit recuperarea acestor artefacte extrem de importante pentru patrimoniul cultural național românesc. În noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, persoane necunoscute au furat din Muzeul Drents coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., şi trei brăţări dacice din aur, unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României.
Capodopera absolută a tezaurului dacic
Coiful de la Coțofenești, una dintre artefactele din România ce au fost furate din cadrul expoziției de la Muzeul Drents, este capodopera absolută a tezaurului dacic. Coiful datează din prima jumătate a secolului al IV-lea înainte de Cristos.
Coiful de paradă, care probabil a aparținut unui rege geto-dac, a fost descoperit în anul 1928, în comuna Poiana Vărbilău, de către un elev al școlii primare din localitate.
Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, datată ca fiind de la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.
Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰.
Coiful are o calotă de aur împodobită cu şapte rânduri paralele de nasturi conici radiaţi, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri.
Alături de fastuosul tezaur de la Pietroasele, coiful de la Coţofeneşti este probabil cea mai populară piesă antică provenind din România.
Cele trei brățări de aur furate din Olanda fac parte din primul lot de brățări dacice recuperate de statul român, în ianuarie 2007, din SUA. Descoperirea și traficarea lor au urmat goanei după comori dacice începută în primii ani după Revoluție, la Sarmizegetusa Regia în Hunedoara.
Patru arestări
După câteva zile de la jaful de la Drents din 25 ianuarie, doi bărbaţi şi o femeie, toţi din Heerhugowaard, localitate din provincia Olanda de Nord, au fot arestați pentru implicare în intrarea prin efracţie în muzeul Drents şi furtul celor patru artefacte româneşti.
De asemenea, în 20 februarie, poliţia olandeză a anunţat că a arestat un tânăr de 26 de ani, care ar avea legătură cu furtul.
Cu toate acestea nu s-a reușit și recuperarea artefactelor furate.
Poliția olandeză a dat asigurări că ancheta este în desfășurare și că localizarea comorilor furate este prioritatea principală.
Noi legi pentru protejarea tezaurului național
Între timp, ministerul Culturii a pregătit un proiect de hotărâre de guvern menit să ducă la prevenirea furtului și deteriorării tezaurului național expus în străinătate. Concret este vorba de modificarea și completarea Normelor metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile, reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 518 din 7 aprilie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
Documentul face referire la scoaterea peste frontieră a bunurilor culturale mobile.
„Exportul temporar al bunurilor culturale mobile se face pentru o perioadă de maximum 6 luni și poate fi prelungit o singură dată pentru o perioadă de maximum 6 luni, potrivit proiectului de act normativ.
Bunurile culturale mobile aflate în proprietate publică pot fi exportate temporar în vederea participării la expoziții, doar dacă s-au aflat pe teritoriul României pentru o perioadă de minimum 6 luni între expoziții”, se arată în document.
Măsuri suplimentare de protecție
În proiectul de hotărâre a Guvernului se propun măsuri suplimentare de protecție a bunurilor culturale mobile, în cazul exporturilor, cum ar fi măsuri de securitate care includ pază umană pe toată durata exportului temporar: transport, depozitare, expunere. Se vor face analize de risc de către instituția organizatoare din străinătate, iar în cadrul contractului de împrumut se propun prevederi în acest sens.
Într-un răspuns la o interpelare a deputatului Radu Moisin pe tema soluțiilor care să ducă la recuperarea celor patru artefacte furate, Ministerul Culturii a transmis că identificarea și implementarea acestora nu este de competența sa, ci a altor autorități naționale și internaționale care colaborează în vederea recuperării bunurilor. „Ministerul Culturii a depus toate diligențele necesare care intră în sfera sa de competență, dintre care menționăm corespondența cu partea olandeză în vederea notificării furtului prin intermediul sistemului IMI, Internal market ionformation system, Sistemul de informare a pieței interne, precum și colaborarea cu organele de cercetare din România prin punerea la dispoziția acestora a documentelor privind expoziția „Dacia Rijk van goud en zilver”, organizată de Drents Muzeum din Assen, Olanda”, i-a transmis Ministerul Culturii deputatului clujean PNL, Radu Moisin.
Cosmin PURIȘ
Articolul Lege după fărădelege. Două luni de la furtul coifului dacic apare prima dată în ziarulfaclia.ro.