Eliminarea istoriei de la clasele a XI-a și a XII a atras nemulțumirea și critica imediată a profesorilor de istorie, a academicienilor și a unor facultăți prestigioase din țară. Astfel, primul care a reacționat în această problemă a fost academicianul prof.dr. Ioan Bolovan, directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” Cluj-Napoca al Academiei Române, care s-a întrebat cine sunt experții care propun scoaterea istoriei și geografiei din trunchiul comun. Academicianul este de părere că prin această măsură Centrul de politici educaționale de la București aruncă și mai mult în derizoriu învățământul românesc.
Academicianul clujean a dezaprobat decizia eliminării istoriei și geografiei din ultimele clase de liceu: „Oare cei care lucrează la Centrul de politici educaționale de pe lângă Ministerul Educației de pe ce planetă au venit? Cine sunt acești experți care propun scoaterea istoriei și a geografiei din trunchiul comun? Cine-i plătește ? Statul român din banii noștri? Sau alte state/entități ? Păi propuneți atunci și scoaterea limbii române de la liceu. Acest Centru care lucrează se pare de ani buni pentru a arunca și mai mult în derizoriu învățământul românesc este o mare ciudățenie !!!! Dar nu mă mai miră nimic…”, a scris domnia sa pe pagina de socializare.
La rândul său, clujeanul Raul Hoca, reprezentant al Asociației „Prioritatea Întrajutorării Copilului Instituționalizat”,a atras atenția asupra faptului că tinerii au nevoie să-și cunoască propria națiune și s-a arătat dezamăgit că nu sunt mai multe voci avizate care să combată această măsură: „Istoria este sigiliul identității unui popor. Datorită ei, înțelegem cine sunt francezii, englezii, polonezii, grecii, rușii sau românii. Este inadmisibil ca un astfel de proiect să fie pus la masa negocierilor, dar să îl mai și aprobe. Elevii trebuie, la modul imperativ, să-și cunoască propria lor istorie, propria lor națiune. (…) Este trist ca în România să se studieze istoria unui alt popor, să existe un curs specific altui popor. Unde sunt istoricii? Unde sunt academicienii? Realmente, un punct de vedere am văzut doar din partea domnului Ioan Bolovan pe care îl admir pentru fermitatea sa.”
Din rândul unităților de învățământ superior a reacționat Facultatea de Istorie a Universității din București care într-un comunicat transmis duminică, 2 februarie 2025, și-a exprimat dezacordul profund față de propunerile de modificare a planurilor cadru, în special în ceea ce privește reducerea drastică a orelor alocate disciplinei Istorie. Reprezentanții universității bucureștene consideră că aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice și consolidării unei societăți democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raționale, vulnerabilitatea în fața pseudo-științei, succesul teoriilor xenofobe și conspiraționiste.
Istoria ar urmasă fie scoasă din clasele a XI-a și a XII-a
Reamintim faptul că Istoria și Geografia au fost eliminate din trunchiul comun, la clasele a XI-a și a XII-a, pentru elevii de la uman, real și tehnologic. Elevii din aceste clase vor studia obligatoriu în clasele finale Istoria comunismului și Istoria evreilor, Holocaustul. Această măsură este cuprinsă în proiectul planurilor cadru de liceu, document pus în consultare publică, săptămâna trecută, de Ministerul Educației și Cercetării. Conform proiectului, la clasele a XI-a și a XII-a, în trunchiul comun nu mai sunt incluse „istoria” și „geografia”. În schimb, în trunchiul comun rămân „Istoria comunismului” și „Istoria evreilor. Holocaustul”. De asemenea, Limba latină ca disciplină obligatorie a fost scoasă de la liceu în planurile cadru 2025, lansate în dezbatere de Ministerul Educației. Latina ar rămâne doar la specializările de la Vocațional – Teologic, sub formă de disciplină de specialitate (romano-catolici) sau opțională.
Marea Britanie, trei-patru ore de istorie
Statisticile publicate de către Consiliul Europei, de rețeaua EURYDICE și Asociația Europeană a Profesorilor de Istorie arată că în anul 2021 ponderea medie a predării istoriei în alte state este: Albania -2 ore; Austria – 2-3 ore Studii sociale; Bulgaria -3 ore; Belarus – 3 ore; Belgia – 2-3 ore Republica Cehă -3 ore; Danemarca – 2 ore Istorie și științe umane; Estonia – 3 ore; Germania (abordare pe landuri) -3 – 4 ore; Irlanda – 2 ore; Islanda – 2-3 ore Istorie, studii sociale; Finlanda – 2 ore Studii sociale; Franța 3 – 5 ore Istorie și geografie; Grecia – 2-3 ore; Letonia – 2 ore; Macedonia FYROM – 2 ore; Marea Britanie – 3-4 ore; Olanda – 3 ore; Polonia – 3 ore Istorie, st. sociale; Rusia – 2-5 ore; Spania 3-4 ore TC și bacalaureat la istorie, indiferent de specializare; Slovacia – 2 ore; Slovacia – 2 ore; Ucraina – 3 ore; Ungaria – 3-4 ore.
În fața criticilor exprimate de mai multe cadre didactice, Ministrul Educației, Daniel David, într-o postare pe blogul personal, a combătut așa-numitele „conspirații despre discipline” asigurând că noile planuri cadru pun accent pe Istoria națională încă din primii ani de liceu: „În noile proiecte de planuri-cadru de liceu istoria este prinsă foarte bine în trunchiul comun (chiar în comparație cu alte științe la rândul lor clasice), iar apoi, în funcție de specializare, poate beneficia, direct și/sau dacă doresc școala și elevii, de ore în plus. Așadar, pentru istoria națională, luându-se în calcul rolul său, alegerile școlii și ale elevilor există, dar sunt constrânse pentru a asigura minimul necesar. Spun asta pentru că în trunchiul comun am inclus, așa cum se vede clar în propuneri, că demersurile ar trebui să fie focalizate pe istoria națională mai repede (din clasele a IX-a sau a X-a), deoarece așa ajungem la toți elevii, indiferent de filieră (teoretică/vocațională/tehnologică), în timp ce în clasa a XII-a cei care nu sunt la specializarea umanistă nu mai acordă suficient timp istoriei naționale, investind mai mult în materiile de bacalaureat de specialitate. Așadar, istoria națională este tratată mai bine și cu mai multă atenție prin ceea ce propunem acum, iar pentru ca lucrurile să iasă bine sunt în contact cu specialiști din Academia Română pentru a găsi cele mai bune variante finale.”.
Tia SÎRCA
Articolul Istoria, „Cenușăreasa” ministrului Daniel David apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
