Războaiele moderne pun accent pe tehnologie avansată și pe forțe extrem de bine pregătite. Forțele pentru Operații Speciale (FOS) ale României au evoluat, în doar două decenii, dintr-o structură experimentală într-un pol regional de expertiză militară. Comandamentul de la Târgu Mureș coordonează astăzi una dintre cele mai respectate capabilități militare ale armatei române.

Tehnologia și operatorii de elită – noua formulă a superiorității militare
În pofida opțiunii încă recurente de a crește numărul de militari ca o condiție a superiorității unei armate, în actualul mod de ducere a conflictelor – hibride sau deschise – ceea ce aduce cu adevărat plusvaloare este funcționalitatea complementară a sistemelor de armament de înaltă tehnologie și a forțelor pentru operații speciale. Elementul cheie rămâne performanța profesională ridicată a personalului. Evident, aceasta presupune costuri semnificative atât în ceea ce privește pregătirea militarilor, cât și achiziția de echipamente caracterizate prin interconectivitate, mobilitate și letalitate ridicate.
Dacă, în materie de implementare a tehnologiei, armata română este încă marcată când de anxietate instituțională, când de constrângeri bugetare – sau de ambele deodată –, pe linia forțelor pentru operații speciale se poate mândri că a dezvoltat o structură cu valențe regionale.

Târgu Mureș – centrul de comandă al Forțelor pentru Operații Speciale
La Târgu Mureș, în directa subordonare a Statului Major al Apărării, funcționează Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale (CFOS), singurul comandament de nivel operativ-strategic al armatei dispus în afara capitalei. Prin destinația sa operațională, CFOS poate fi întrebuințat pentru acțiuni cu rezonanță strategică.
Comandamentul a fost înființat relativ recent, în martie 2018, în aceeași lună în care, cu 15 ani mai devreme, lua ființă tot la Târgu Mureș Batalionul 1 Operații Speciale – prima structură a FOS din România. Batalionul poartă astăzi o altă denumire, însă discreția necesară funcționării adecvate a acestor structuri nu permite menționarea în clar nici măcar a numelor tuturor unităților și marilor unități FOS.
Împlinirea, în această lună, a 23 de ani de existență și dezvoltare a FOS în România a constituit prilejul reamintirii începuturilor și al afirmării profesionalismului militarilor care alcătuiesc această componentă esențială a armatei.

De la o mână de militari la un pol regional FOS
Totul a pornit cu o mână de oameni entuziaști: cercetași în adâncimea dispozitivului inamicului și parașutiști proveniți din Oradea, Câmpia Turzii, Buzău și București.
Potrivit primului comandant al CFOS, generalul-maior Dacian-Tiberiu Șerban, la început „ne întrebam noi înșine, uneori exaltați, alteori derutați, ce-or fi însemnând forțele speciale și operațiile speciale? Dincolo de definițiile conceptuale, am înțeles că forțele pentru operații speciale sunt speciale pentru că oamenii care le compun sunt speciali. Selecția, organizarea și echiparea lor sunt speciale. Instruirea și voința lor de a se instrui și de a lupta sunt speciale. Puterea lor de a se sacrifica pentru camaradul lor și, împreună, pentru țară este specială.”
Generalul-maior Claudiu-Ovidiu Dobocan, actualul comandant al CFOS, își amintește că începuturile au fost modeste: „un singur batalion de FOS, sprijinit foarte mult de forțele speciale americane, care și-a găsit direcția și a evoluat fenomenal. În 23 de ani am reușit ca de la 15–17 militari, care s-au specializat la Fort Bragg, SUA, să devenim astăzi un pol al FOS în Europa de Sud-Est.”
Forțele pentru Operații Speciale reprezintă componenta de reacție rapidă a armatei, cu structuri terestre, navale și aeriene dedicate. Ele îndeplinesc, în ascuns, misiuni de cercetare specială, acțiuni directe, asistență militară, operații neconvenționale și alte misiuni complementare. În condițiile legii, FOS pot acționa atât pe teritoriul statului român, cât și în afara acestuia, independent sau împreună cu structuri similare ale alianțelor și coalițiilor din care România face parte.

Puterea lor se bazează pe surpriză, viteză, ingeniozitate, mobilitate, flexibilitate și pe capacitatea de a înțelege mediul operațional, inclusiv din punct de vedere cultural și lingvistic. Structura este concepută ca una rezilientă, aflată într-un proces permanent de transformare și modernizare, sensibilă la schimbările mediului de securitate.
Această adaptabilitate constituie factorul declanșator pentru modelarea structurilor astfel încât să genereze forțe capabile să ducă la bun sfârșit, oricând, misiuni cu grad ridicat de complexitate și cu efecte majore în economia unei operații militare.
Misiuni în teatrele de operații ale ultimelor două decenii
Instruirea în țară și în străinătate, alături de aliați și parteneri – în special pregătirea comună cu militarii americani – și-a dovedit eficiența în operații desfășurate în Irak, Afganistan, Golful Aden, Marea Mediterană și Balcani.
Misiunile reale, desfășurate în context multinațional, au generat nu doar interoperabilitate și conexiune structurală între aliați, ci și o veritabilă frăție de arme, specifică universului discret al forțelor pentru operații speciale.

Generalul-maior Claudiu-Ovidiu Dobocan explică: „Până nu mergi în luptă împreună cu partenerii, nu ajungi la încrederea axiologică – cel mai important nivel al încrederii. Din relaționarea dintre noi ajungem să avem încredere că valorile partenerilor vor proteja valorile noastre și invers.”
În cei 13 ani de acțiuni de luptă în Afganistan, profesionalismul militarilor români din FOS s-a reflectat în peste 1.000 de medalii, ordine, decorații și certificate primite, în special din partea aliaților americani și francezi.
Spiritul de sacrificiu al operatorilor FOS rămâne o valoare fundamentală a acestei structuri. De-a lungul celor două decenii de existență, structura a pierdut 17 militari. Din respect pentru camarazii căzuți, la evenimentele importante din viața profesională a FOS, memoria lor este permanent onorată. De pildă, la balurile organizate de structură, o masă rămâne simbolic rezervată eroilor FOS.
Recrutarea: la FOS nu cauți un loc de muncă, ci îți urmezi o vocație
Leadershipul CFOS a contribuit la construirea unei capabilități militare mature, care reprezintă una dintre cele mai valoroase resurse de apărare ale României. Deși echipamentele din dotare sunt de înaltă calitate, în această structură factorul uman rămâne mai important decât cel tehnic.
Nevoia de profesionalizare permanentă a condus la înființarea, în 2018, a Școlii de Aplicație pentru Operații Speciale de la Vlădeni, Brașov. Instituția completează rețeaua de centre de pregătire și baze de antrenament dedicate, dar și fundamentul doctrinar și instrucțiunile specifice FOS.
Mulți dintre militari dețin calificări de parașutiști, scafandri și alpiniști, fiind capabili să acționeze în situații deosebit de complexe. Instruirea se concentrează pe specialități precum parașutism, scafandrerie, alpinism militar, geniu (minare, deminare și distrugeri), comunicații militare, informații militare, operații, paramedicină și competențe lingvistice.
Procesul de recrutare reflectă aceste standarde ridicate. Potrivit comandantului CFOS, structura nu caută oameni care își doresc doar un loc de muncă: „Ne uităm doar spre cei care cred în scopul nobil al acestor forțe și care își doresc o carieră militară. Căutăm oameni cu caracter și verticalitate morală.”
Generalul-maior Claudiu-Ovidiu Dobocan a anunțat că există trei modalități de acces în rândul FOS. Principala cale este cursul de calificare din cadrul Școlii de Aplicație pentru Operații Speciale, destinat militarilor activi care reușesc să treacă anumite probe. „Un al doilea mecanism este oferit celor din viața civilă. Îi primim direct la Școala de Aplicație de la Vlădeni, unde au de parcurs un curs, la finalul căruia primesc un grad militar. Cea de-a treia opțiune este destinată celor care își doresc acest lucru, dar care se îndoiesc de calitățile proprii. Pentru ei am creat anumite structuri prin care putem să-i recrutăm pe plan local și să-i pregătim între 6 și 9 luni. În urma pregătirii de bază și a uneia mai avansate, aceștia ar putea face față cu brio cursului propriu-zis de calificare. Noi o numim «a doua șansă». Le dăm unor oameni posibilitatea să intre în FOS în doi pași: conștientizează că nu sunt unde trebuie, își asumă un sacrificiu o vreme, prin pregătire intensă, după care au șanse mari de reușită.”

Concluzie
O armată modernă nu se mai definește doar prin dimensiunea numerică a efectivelor sau prin volumul tehnicii de luptă, ci prin capacitatea de a integra tehnologia militară avansată cu pregătirea profesională de elită a personalului. Într-o epocă în care sistemele de armament devin tot mai sofisticate și interconectate, iar operațiile militare se bazează pe precizie, mobilitate și interoperabilitate, FOS reprezintă una dintre cele mai valoroase resurse strategice ale României. Descurajarea strategică reală implică însă și o dezvoltare accelerată a tehnologiei militare care, de asemenea, cere o înaltă pregătire profesională a resursei umane.
Dan Crișan
Articolul Forțele românești pentru Operații Speciale, pol regional al Forțelor pentru Operații Speciale în Europa de Sud-Est apare prima dată în ziarulfaclia.ro.