În cursul serii de joi, în prezența a peste 200 de persoane, la Templul comunității evreiești din Cluj Napoca a avut lor Sărbătoarea Hanuka (Hanukkah – n.r.), una dintre cele mai importante sărbători din cultura poporului evreu. La eveniment au fot prezenți lideri ai comunității evreiești din București și Cluj Napoca, reprezentanți ai deverselor culte religioase și ai autorităților. Dorel Ornescu, președintele Comunității evreilor din Cluj Napoca, menționează: „Hanuka este singura sărbătoare veselă în suita sărbătorilor evreiești. Ar mai fi, într-o oarecare măsură, sărbătaorea Purim, care face aducere aminte la eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan-Babilonian antic. Hanuka nu este considerată a fi o sărbătoare religioasă. Aceasta se plasează în afara Torrei (cunoscută și ca Pentateuhul sau Cărțile lui Moise, din care fac parte: Geneza (Facerea), Exodul (Ieșirea), Leviticul, Numerii (Cifrele) și Deuteronomul (A Doua Lege) – n.r.). Hanuka mai este ai cunoscută ca Sărbătoarea Luminilor, prin spiritul său deschis, armonios, frumos”.
Cine nu crede în miracole…nu este realist
Hanuka durează opt zile (25 Kislev – 3 Tevet), comemorând rededicarea Templului din Ierusalim în urma victoriei revoltei conduse de frații Macabei asupra monarhiei seleucide din Siria, care încerca să distrugă religia evreiască și să elenizeze, cultural, religios și social, popoarele de sub dominația sa. Chiar și politicul trebuia elenizat. A avut loc și o pângărire a celui de-al doilea Templu. Principalele evenimente asociate cu Hanuka s-au desfășurat între 165 -163 î.e.n., deși lupta armată a Macabeilor împotriva grecilor a continuat încă mulți ani, până când evreii din Ereț Israel și-au dobândit de facto independența. Hanuka este așadar o sărbătoare post – biblică. Este luminoasă, plină de veselie, pe parcursul căreia, în iudaism, munca precum și alte activități nu sunt interzise. Este o sărbătoare a miracolelor. De fapt în cultura ebraică există o expresie: „Cine nu crede în miracole, nu este realist!”. În comunitățile mixte cei care se alătură acestui Festival al Luminii trebuie să adopte un spirit de odihnă în ajunul zilei de Sâmbătă (Șabat) la Cele 5 Candele și în ajunul Lunii Noi (Roș Hodeș) la cele 7 Candele, ocazii când luminarea acestor candele începe cu puțin înainte de asfințit.
Imperativ: conservarea și protecția identității
În declarațiile făcute Cotidianului „Făclia”, Dorel Ornescu, președintele Comunității Evreilor din Cluj Napoca, spune că actualmente Hanuka se sărbătorește având în vedere conservărea identității, credinței și tradițiilor evreiești: „Este o formă de protecție împotriva celor care vor să aducă întunericul, teama și să impună o altă gândire în spriritul nostru, evreiesc. Fiecare entitate trebuie să-și păstreze religia și valorile culturale, să-și protejeze istoria, iar pentru asta trebuie să lupte. Are dreptul acesta, de a lupta. Hanuka ne amintește că în lupta cu întunericul, lumina, binele și tot ceea ce este valoros înving. Hanuka are mai mai multe semnificații și nu se referă doar la actul eliberării de sub robie. Este o deschidere a sufletului nostru.
Expresia normalității
Conform celor declarate de președintele Dorel Ornescu, comunitatea evreilor din Cluj Napoca are în prezet aproximativ 350 de persoane. Trebuie însă specificat faptul că sunt persoane de etnie evreiască, nu foarte în vârstă, care nu fac parte din comunitatea locală. Ornescu precizează: „În ultima vreme are loc un fenomen interesant: foarte multe persoane au început să-și verifice devenirea genealogică, adică șă-și identifice strămoșii. O parte însemnată dintre aceștia au constatat că în lanțul genealogic apare și o persoană de etnie evreiască. Ce înseamnă asta? Înseamnă că persoanele respective își caută identitatea, devenirea, istoria până la urmă. Este un lucru bun. Cazurile pe care eu le admir cel mai mult sunt însă acelea în care doar unul dintre părinți este evreu, iar celălalt neevreu. Este o situație aparte în care putem admira coexistența. Familiile cu o astfel de structură, unde este pace și liniște, sunt expresia înțelegerii, a toleranței, a respectului, sunt expresia normalității. Da, despre normalitate vorbim atunci când cei doi soți, de etnii diferite, se apreciază, iar copiii sunt crescuți în spiritul unei asfel de culturi. Famiile mixte, care duc o astfel de viață, demonstrează că se poate trăi în echilibru, adică tu ai concepțiile tale despre viață dar îl poți accepta și pe celălalt cu concepțiile lui. Asta înseamnă coexistență. De-a lungul vieții am constatat că oameni diferiți – profesori, medici, ingineri, filozofi, oameni de artă – care împărtășesc alte gânduri în privința societății, culturii, politicii, religiei, comportamentului pot fi prieteni cu mine pentru că principiile, esența și scopul gândirii noastre sunt aceleași!”
Ca să societatea să funcționeze…
Președintele Comunității adaugă: „În opinia mea, religia în general are doi piloni: Unul este constituit de principii, axa acestora fiind dată de Cele Zece Porunci din Biblie. Astfel, unul dintre scopurile religiei este acela de a asigura coexistența, care înseamnă pace, ordine, liniște, întrajutorare, solidaritate, respect și multe altele. Ca societatea să funcționeaze, aceasta trebuie să adopte principii și reguli, precum și un minimum de încredere între oameni. Nu pe un fond emoțional, ci ca o necesitate rațională. De aceea și creștinismul și iudaismul au inserat în societate astfel de principii de viață: ca societatea să poată fi funcțională. Mai mult, acestea sunt principii de igienă morală. Problema este că foarte mulți preoți, pastori, celebranți pun accent pe formă și nu pe fond. Adică ceva de genul: ai postit, nu ai postit, ai mers la biserică sau nu ai mers…Religia este una, religiozitatea, forma, este altceva. Dar nu vreau să intru în polemică cu nimeni. Este doar o chestiune de opinie. Aș vrea totuși să se înțeleagă un lucru: noi colaborăm cu toate cultele – ortodocși, catolici, protestanți și neoprotestanți – mai cu seamă că aici, în Cluj, paleta religioasă este foarte largă. De altfel la evenimentul pe care astăzi în sărbătorim la Templu sunt oameni din toate aceste religii. De pildă, cu părintele Andrei Andreicuț, Înalt Prelat, prezent de altfel la sărbătoarea Hanuka, am avut unele dialoguri foarte interesante și instructive pentru mine. În privința autorităților locale, aș vrea să subliniez faptul că noi, comunitatea evreiească beneficiem din partea dumnealor de înțelegere și colaborare. Nu în ultimul rând menționez colaborarea seriosă și onestă pe care care o avem cu cotidianul „Faclia”, al cărui reprezentant sunteți astăzi, aici, alături de alți ziariști.
Istoria devenirii
La ora catuală, în România funcționează 26 de comunități evreiești, în tot atâtea orașe. În viaţa Clujului evreii au apărut pentru prima dată la începutul secolului al XVI-lea, dar timp de câteva sute de ani au avut doar o contribuţie indirectă la viaţa oraşului, întrucât – din cauza diferitelor reglementări restrictive – nu s-a putut forma o populaţie evreiască stabilă. Articolul XXIX al Legii din 1840 a făcut posibilă pentru prima oară aşezarea evreilor în oraşele din Ungaria. Reglementarea însă nu se referea şi la Marele Principat al Transilvaniei. Astfel, populaţia evreiască din Cluj a început să sporească abia după 1851, când a fost adoptată o hotărâre ministerială vieneză. În raportul consiliului orăşenesc din aprilie 1835 sunt amintiţi 61 bărbaţi şi 48 de femei de religie israelită, iar conform recensământului din 1846 numărul familiilor evreieşti este 58.
Comunitatea Evreiească din Cluj este condusă de un preşedinte şi de un Consiliu de Conducere. Preşedinţii care au condus Comunitatea după 1944 sunt : Sándor Benjamin (avocat), dr. Miklós Kertész (avocat), Iosif Weintraub (economist), dr. Miklós Kallos (profesor universitar), dr. Gavrilă Goldner (matematician) şi Emeric Rózsa (director de întreprindere), dr. Robert Schwartz (chimist).În prezent, președintle comunității este domnul Dorel Ornescu. Comunitatea din Cluj, cu cei peste 300 de membri, face parte din Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România. Președintele Federației Comunităților Evreiești din România (FCER) este Silviu Vexler, lider comunitar evreu și deputat în Parlamentul României, care deține această funcție din 2020, reprezentând organizația religioasă-etnică a evreilor din țară.
Beniamin Pascu
Articolul Dorel Ornescu, președintele Comunității evreiești din Cluj Napoca: Hanuka este luminoasă. Luptăm cu forțele întunericului! apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
