Primarul Emil Boc a rostit o pledoarie emoționantă pentru libertate cu prilejul comemorării ”Zilei deţinuţilor politici anticomunişti”, marcată la Monumentul Rezistenței Anticomuniste din Parcul Central. Liderul liberal a avertizat că noile utopii totalitare îmbrățișate astăzi, dacă nu vor fi stăvilite, ne vor obliga să retrăim ororile trecutului.
”Căderea regimului comunist n-a fost o problemă cu dacă și când. De ce? Pentru că regimul comunist în esență a fost utopie. Rolul și locul utopiilor nu este în proiecte sociale. Oamenii pot să-și manifeste dorința de utopie, de idealism, în literatură, în creații artistice, dar nu în viața practică pentru că atunci când aceste ideologii ajung să se transforme în proiecte ideologice și politice se ajunge la gulag, se ajunge la moarte, la suferință, lagăre, la tot ceea ce privează ființa umană de esența ei”, a spus Emil Boc.
El a amintit de ce a căzut comunismul, lucruri pe care unii nu le-au trăit, iar din cei care le-au trăit, unii le-au uitat.
”Pentru că a atentat la valorile fundamentale ale omului: viață, libertate, proprietate, credință. Fără aceste valori ființa umană nu poate exista și pe toate regimul comunist le-a lovit la temelie și a încercat să le înlocuiască cu altceva. De aceea, ziua de astăzi este și un moment de omagiere, de recunoștință pentru cei care au plătit inclusiv cu viața pentru ca noi să ne regăsim drumul spre libertate. Dar, în același timp, e un moment de reflexie pentru viitor, pentru noi toți cei care trăim astăzi, de a nu permite să se întâmple din nou și asta pentru că auzim tot mai multe lucruri și fenomene care duc la ideea că acel trecut pe care l-am considerat îngropat mai are șanse să renască. Nu putem permite ca suferința generațiilor de luptători anticomuniști să fi fost în zadar. Nu putem accepta ca idealurile lor, libertatea, democrația ,drepturile fundamentale să fie șterse cu buretele unei amnezii colective”.
Boc a adus în discuție responsabilitatea individuală într-un moment când drepturile colective sunt puse în primejdie.
”Suntem la 80 de ani de la instaurarea comunismului în România, dacă luăm ca dată 6 martie 1945, instaurarea guvernului Petru Groza. Avem tendința de a uita, Suferim de oarecare amnezie istorică și dacă bunicii și părinții noștri nu mai sunt alături de noi să ne spună cum a fost cu războiul, ce vremuri au trăit, ce a însemnat regimul comunist, asta nu înseamnă că noi trebuie să uităm aceste orori care s-au întâmplat și să permitem, Doamne ferește, să se repete. După cum vedeți, întreaga arhitectură geopolitică de 80 de ani este pusă astăzi sub semnul întrebării sub ochii noștri. Depinde însă de ce facem fiecare dintre noi la noi acasă pentru ca țara noastră și noi să nu abdicăm de la valorile care ne-au consacrat: un acces la viață, la demnitate și democrație”, a spus primarul orașului.
Ziua comemorării deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989 a fost marcată inclusiv prin rugăciune la Cluj-Napoca, luni, 10 martie 2025, la Monumentul Rezistenței Anticomuniste din Parcul Central . La finalul slujbei religioase, Mitropolitul Andrei a rostit un scurt cuvânt de învățătură.
„Ei, deținuții politici, l-au mărturisit pe Domnul până la capăt. Chiar alaltăieri, 8 martie, îl pomeneam pe unul dintre aceștia, foarte apropiat de școlile teologice, care a murit la Aiud, mărturisindu-L pe Hristos. Este vorba de Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction Munteanu, recent canonizat. Au fost și alți mulți oameni care și-au plătit cu viața crezul lor, demnitatea lor, lupta lor pentru neamul românesc, pentru libertatea oamenilor. (…) Noi, în jurul datei de 9 martie, când sunt sărbătoriți Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, ne adunăm, ne rugăm pentru ei, privim la ei în sus, gândindu-ne ce exemplu strălucit ne dau. Ne rugăm pentru odihna lor și, în același timp, ne rugăm ca să putem rezista și noi, într-o lume cu atâtea probleme. Dumnezeu să-i odihnească!”, a transmis Mitropolitul Clujului.
Istoricul Marius Mureșan a subliniat că lecția pe care ne-o oferă deținuții din închisorile comuniste este cea a umanității și decenței, indiferent de diferențele care, la prima vedere, ne separă: etnice, confesionale, intelectuale sau, în zilele noastre, chiar politice.
„Spațiul concentraționar românesc a fost locul unor experimente inumane, așa cum s-a întâmplat la Pitești. „Fenomenul Pitești” a fost denumit astfel de Virgil Ierunca și desemnează un set de practici prin care deținuții erau supuși unui experiment extrem de brutal. Majoritatea celor încarcerați la Pitești erau studenți. Alegerea lor ca subiecți ai acestui experiment a avut la bază mai multe motive. Pe de o parte, aceștia reprezentau un factor dinamic al societății, incompatibil cu viziunea autorităților comuniste, care își doreau o colectivitate obedientă și ușor de controlat. Pe de altă parte, din punct de vedere fizic, studenții aveau o rezistență mai mare, ceea ce îi făcea apți să suporte mai mult timp metodele de tortură. În plus, ei ocupau o poziție intermediară între elevi și adulți, fiind astfel o potențială elită intelectuală și, implicit, o categorie socială pe care regimul o percepea drept periculoasă. Scopul final al acestui experiment era transformarea totală a individului printr-un proces desfășurat în mai multe etape, până când acesta ajungea să-și renege complet identitatea anterioară și să devină un adept fanatic al ideologiei comuniste. Ruxandra Cesereanu susține că acest proces era perceput de către puterea conducătoare ca un ceremonial, o formă de răzbunare împotriva celor considerați dușmani ai regimului.
Cu toate acestea, închisorile din perioada 1948-1964 au fost adevărate oaze de umanitate datorită deținuților. Unii au clacat, dar alții și-au păstrat demnitatea”, a explicat istoricul.
Printre cei prezenți la manifestare s-au numărat foști deținuți politici, oficialități civile și militare, istorici, oameni de cultură și elevi de la școlile clujene.
Manifestarea a fost organizată de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, în parteneriat cu Asociația Foștilor Deținuți Politici din România – filiala Cluj, în contextul comemorării Zilei Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989, sărbătorită anual pe 9 martie.
Comemorarea Deținuților Politici Anticomuniști, în ziua de pomenire a Sfinților 40 de Mucenici, a fost stabilită prin lege de Parlamentul României în anul 2011.
Articolul Discurs împotriva uitării al primarului Emil Boc la Monumentul Rezistenței Anticomuniste apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
