Consiliul Județean Cluj încearcă să cumpere jumătate din cota de 3/4 deținută de persoane fizice în clădirea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca în urma procesului de retrocedare. Președintele Alin Tișe a anunțat, marți, că în în bugetul pentru acest an sunt prevăzute fonduri în vederea realizării acestei achiziții prin exercitarea dreptului de preemțiune.
„S-a pierdut definitiv 3/4 din Muzeul de Artă Cluj și putem să recuperăm jumătate din partea pierdută. Noi am făcut un cost estimativ și ar fi 500 de euro/mp. Oamenii cer milioane de euro însă noi am cerut expertiză și încercăm să negociem. Ei știu că ne dorim să cumpărăm și cred că Clujul trebuie să aibă în integralitate acest muzeu pentru a-l putea reabilita. Cei care au această cotă sunt dornici să ne vândă și urmează să negociem și cu cei care au cealaltă cotă.
Imobilul monument istoric a fost revendicat de Roşca Paraschiva în calitate de legatară universală a lui Roşca Nicolae, care la rândul lui era moştenitor testamentar a lui Banffy Dionisie. Acesta din urmă a fost ultimul descendent al familiei nobiliare transilvane care a deținut Palatul Bánffy din centrul municipiului Cluj-Napoca. Din cauză că era un împătimit al jocurilor de noroc a făcut multe datorii, împrumutându-se de la negustorul sibian Nicolae Roșca. Dionisie Banffy ar fi trebuit să-i restituie amicului său echivalentul a 28 de kilograme de aur. Cum nu avea bani, în schimbul datoriei, Nicolae Roșca a primit la mijlocul anilor ’40 trei sferturi din clădirea Palatului Bánffy din Cluj. Cum în România s-a instaurat comunismul și a apărut naționalizarea, Nicolae Roșca nu a mai putut să întabuleze proprietățile obținute de la Bánffy.
Nicolae Roșca a murit în 1993 iar cea care a avut dreptul să-l moștenească a fost cumnata sa, Paraschiva Roșca.
Femeia a deschis acțiuni pentru a i se retroceda partea care i se cuvenea din clădirea carea adăpostește Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Inițial nu a primit decât despăgubiri pentru apartamentele 15,16,17 și 23 din clădire. Însă în urma unui alt proces, instanța a stabilit printr-o sentință definitivă din 1999 că are calitatea de persoană îndreptățită să moștenească și că are dreptul să i se retrocedeze 3/4 din întreaga clădire.
Practic, Paraschiva Roșca a devenit proprietar de drept asupra cotei de 3/4 din clădirea Muzeului de Artă din Cluj în anul 1999, când sentința a rămas definitivă.
Cu toate acestea, Paraschiva Roșca nu a devenit proprietar și în fapt deoarece Consiliul Județean nu a emis actul administrativ prin care să i se restituie femeii partea prevăzută în sentință. Lucrurile s-au blocat până în anul 2016 când prin dispoziția 511 din 2016 a președintelui Consiliului Județean Cluj privind soluționarea notificării depuse de Paraschiva Roşca formulată în temeiul Legii nr.10/2001 s-a stabilit restituirea în natură a cotei de 3/4 parte din ap. 2 – 27 din imobilul situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, Piaţa Unirii, nr.30, înscris în CF nr.7005 si CF 9644 la nr. top. 108/1/II-108/1/XXVII.
Cum acest act nu prevedea concret care părți din clădire îi revine moștenitoarei(cota de 3/4 din imobil era una ideală-ambiguă), s-a apelat la instanță pentru a se stabili cum se materializează concret această cotă de proprietate.
După mai multe expertize și contraexpertize, în 2019, prin decizia Curții de Apel Cluj cotele restituite au fost materializate în suprafețe, instanța de judecată individualizând, la cererea moștenitorilor Paraschivei Roșca, încăperile care alcătuiesc cotele restituite acesteia.
Ulterior, în vederea întabulării în cartea funciară a dreptului de proprietate al moștenitorilor Paraschivei Roșca s-a trecut la apartamentarea clădirii în conformitate cu dispozițiile instanței de judecată. În acest scop s-a întocmit o documentație cadastrală de apartamentare, care a fost însușită prin hotărâre de Consiliu Județean.
Palatul Banffy care adăposteşte Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a fost construit între anii 1774 şi 1785. Clădirea a fost reşedinţa guvernatorului Transilvaniei, contele Banffy Gyorgy şi este unul dintre cele mai importante edificii baroce din Clujul secolului XVIII, operă a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Pe frontispiciul rococo apare blazonul familiei Banffy şi statui ale unor zeităţi ca Marte, Apollo, Diana, Perseu, Minerva şi Hercule. Din 1951, palatul adăposteşte Muzeul Naţional de Artă, cu un patrimoniu de pictură, grafică şi artă decorativă de 13.000 de lucrări.
Aceasta este situația reală a retrocedării Palatului Banffy din Cluj-Napoca și nu cea prezentată de tot felul de amatori care scriu pe bloguri și pagini de socializare. Pentru a avea garanția că sunteți informați corect și a nu cădea în capcana informațiilor neverificate și eronate, citiți cotidianul Făclia de Cluj atât în varianta print cât și online.
Cosmin PURIȘ
Articolul Consiliul Județean Cluj negociază achiziția unei părți din Palatul Banffy apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
