Primăria Cluj-Napoca a lansat în dezbatere publică două noi proiecte de regulament de acordare a finanțărilor nerambursabile pentru domeniul cultural, tineret și social.
Unul dintre regulamente a fost întocmit în baza Ordonanței 51 din 1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare din fonduri nerambursabile a proiectelor culturale iar celălalt în baza Legii 350 din 2005, act normativ pe baza căruia municipalitatea clujeană a acordat finanțări nerambursabile pentru proiecte culturale începând cu 2009.
Acest demers are loc la solicitarea mai multor organizații nonguvernamentale, scopul fiind ca proiectele culturale să fie evaluate și aprobate în baza Ordonanței 51 din 1998 iar proiectele sociale, de tineret și de mediu să fie aprobate în baza Legii 350 din 2005.
Argumentele „baieților deștepți”
În documentul transmis Primăriei și care e semnat de mai multe organizații dar și de instituții de cultură se arată că solicitarea de aplicare a unui regulament pentru alocarea de finanțări pentru sectorul cultural pe baza OG 51/1998 are la bază necesitatea unei îndreptării juridice. „Mai mult decât atât, suntem de părere că, având în vedere că sistemul local de finanțare nerambursabilă pentru cultură are o vechime de peste un deceniu, se impune actualizarea lui în aliniere atât cu legislația nouă (OG 51, Statutul lucrătorului cultural profesionist, Legea achizițiilor publice etc.), cât și cu anvergura și capacitatea de astăzi ale sectorului cultural local, net superioare celor de acum un deceniu. Trecerea la OG 51 aduce numeroase beneficii sectorului cultural. Între acestea enumerăm: asigurarea predictibilității financiare pentru beneficiari, datorată faptului că sumele finanțate nu pot fi altele decât exact cele solicitate; Centrul Cultural Clujean | www.cccluj.ro | Cluj Cultural Centre 2. Simplificarea procedurilor de decont prin utilizarea sumelor forfetare pentru cazare, masă, transport și cheltuieli indirecte; Posibilitatea finanțatorului de a finanța în mod direct și proiecte culturale ale instituțiilor publice, evitând lanțul complicat actual generat de nevoia acestora de a-și crea ONG-uri pentru a putea aplica la finanțări prin L350; Posibilitatea finanțatorului de a nominaliza proiecte culturale strategice la nivel local către care să facă alocări în afara apelului general de proiecte (a se vedea cazul Sibiului, care alocă 7 milioane de lei anual doar pentru apelul de proiecte culturale prin OG 51 și finanțează suplimentar Festivalul Internațional de Teatru și alte proiecte locale considerate strategice); asigurarea transparenței selecției proiectelor și a posibilității aplicanților de a depune contestații în cazul în care se simt nedreptățiți”, se arată în documentul semnat de mai multe organizații printre care Alt Art reprezentată de Szakacs Istvan; ArtCrawl Cluj, prin Helga Thies, asociația Create.Act.Enjoy, prin Diana Buluga, asociația ARTA în dialog (Cinema ARTA), prin Monica Sebestyen, Asociația Arta Capoeira (Cercul Întreg), prin Bogdan Octav Racolța, asociația Quadro, prin Székely Sebestyén György; Asociația Caolin, prin Ioan Sumedre Jr, asociația PLAI- Laborator Public de Arhitectură, Inovație și Experiment (ZAIN), prin Alexandra Mihali.
Totodată, se menționează că OG 51 „este de drept legea specială pentru finanțarea programelor, proiectelor și acțiunilor culturale”. Or, acest argument este total fals pentru că OG 51 nu este lege specială ci generală după e definită chiar de legiuitor. „Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale stabileşte şi reglementează CADRUL GENERAL cu privire la acordarea de finanţare nerambursabilă a programelor, proiectelor sau acţiunilor culturale”, se precizează în textul OG 51/1998.
Un document realizat de experți culturali semnalează că aplicarea în forma actuală a OG 51/1998 poate avea consecințe grave asupra sectorului cultural. Potrivit documentului, prin adoptarea acestui act normativ s-ar putea crea dificultățile de implementare care afectează eficiența proiectelor culturale și pun presiune pe organizatori. Totodată OG 51/1998 va genera io distribuție inechitabilă a fondurilor ce ar limita accesul la cultură și ar favoriza instituțiile mari.
Documentul semnalează faptul că prevederile OG 51/1998 pot aduce întârzieri în implementare. „Organizatorii de evenimente culturale trebuie să aștepte aprobarea tranșelor de finanțare, ceea ce poate duce la decalaje în planificarea și desfășurarea proiectelor”, semnalează experții.
Povara administrativă mare
Un alt dezavantaj ar fi povara administrativă mare, în sensul că organizatorii trebuie să justifice fiecare cheltuială cu documente detaliate (facturi, contracte, rapoarte), ceea ce necesită resurse și timp. Totodată există riscul de pierdere a finanțării. „Dacă nu sunt respectate toate regulile, există riscul ca organizatorul să fie obligat să returneze banii sau să nu poată accesa fonduri în viitor; Finanțare insuficientă și inegal distribuită-Bugetele alocate culturii prin OG 51/1998 sunt adesea limitate, ceea ce înseamnă că nu toate proiectele valoroase primesc sprijin. Bugetele alocate proiectelor culturale prin OG 51/1998 sunt adesea insuficiente și nu acoperă toate nevoile sectorului. În plus, distribuția fondurilor poate fi dezechilibrată, favorizând instituțiile mari în detrimentul actorilor culturali independenți”, se precizează în document arătându-se că proiectele mari organizate de instituții culturale consacrate (muzee naționale, teatre de stat etc.), primesc mai ușor finanțare, în timp ce inițiativele independente sau alternative au acces limitat la fonduri.
Ca exemplu, un festival de film organizat de o instituție publică poate primi finanțare integrală, în timp ce un festival independent trebuie să caute surse suplimentare de finanțare pentru a putea funcționa.
Instituțiile mari sunt favorizate în detrimentul inițiativelor independente
Principala problemă cauzată de această prevedere legislativă constă în faptul că favorizează instituțiilor mari în detrimentul inițiativelor independente.
„În multe cazuri, finanțările prin OG 51/1998 sunt alocate preponderent către instituțiile culturale publice (teatre naționale, muzee, filarmonici); proiectele independente, inovatoare sau alternative au dificultăți în obținerea finanțării”, se precizează în analiza Ministerului Culturii.
Un alt dezavantaj constă în faptul că duce la dependență de finanțarea publică.
„Multe organizații culturale devin dependente de finanțările din partea statului, ceea ce poate afecta sustenabilitatea pe termen lung. Lipsa unor mecanisme clare de autofinanțare poate duce la stagnare sau chiar la dispariția unor inițiative culturale. Multe organizații culturale și artiști independenți devin dependente de finanțările oferite de stat prin OG 51/1998, fără a avea alternative de finanțare pe termen lung. Dacă fondurile publice sunt reduse sau întârziate, proiectele culturale riscă să fie anulate sau să nu se mai poată desfășura la standardele dorite. Lipsa unui mecanism clar pentru atragerea finanțării private afectează sustenabilitatea pe termen lung a sectorului cultural”, se menționează în analiza experților culturali.
Ca exemplu, o asociație culturală care organizează un festival de muzică tradițională poate depinde aproape exclusiv de finanțarea oferită prin OG 51/1998. Dacă în acel an fondurile sunt insuficiente sau întârziate, festivalul poate fi anulat sau organizat într-o variantă redusă.
Unele voci din zona organizațiilor care derulează proiecte culturale spune că Legea 350 din 2005 este foarte bună pentru acest sector, precizând că se pot aloca în continuare fonduri pe baza acestui act normativ cu condiția să fie aduse la zi de către Primărie regulamentele de finanțare a sectorului cultural, ghidul solicitantului, cererea de finanțare și alte acte care se impun.
„Ar fi utilă o dezbatere cu cei din sectorul cultural pentru a se vedea cum pot fi îmbunătățite lucrurile prin aplicarea în continuare a Legii 350 din 2005”, a declarat unul dintre reprezentanții organizațiilor care au solicitate trecerea la OG 51 din 1998.
O lege specială prioritară față de legea generală
Totodată, specialiștii în drept susțin că Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale este lege generală în raport cu Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general. În Ordonața invocată de băieții deștepți din ONG-uri se menționează: „Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale stabileşte şi reglementează CADRUL GENERAL cu privire la acordarea de finanţare nerambursabilă a programelor, proiectelor sau acţiunilor culturale”. Încă o expresie: „Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 – cadrul legal general pentru finanțările nerambursabile de proiecte culturale”. Prin urmare, însuşi legiuitorul defineşte ordonanţa ca reprezentând “lege generală”, de la care legi speciale derogă. Deci Legea nr. 350/2005 e nu numai lex posteriori, ci şi lex specialia, faţă de Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998, iar lex specialia generalibus derogant. Prin urmare, finanţarea din bugetul local pentru cultură trebuie menţinută ca fiind în baza Legii nr. 350/2005.
Cosmin PURIȘ
Articolul Băieții deștepți din ong-urile clujene luptă să pună mâna pe bugetul local pentru cultură apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
