Variantele alimentației carpato-danubiene.
Alimentația carpato-danubiană este de tip omnivor. Adică se consumă toate grupele alimentare, de origine animală și vegetală. Evident în proporții diferite. Am explicat acest lucru de multe ori. Pentru cei care nu agreează alimentația omnivoră, vă propun adaptarea alimentației carpato-danubiene la alimentația flexitariană, pescatariană, vegetariană și vegană.
*Alimentatia flexitariană se caracterizează prin:
# consumul redus al cărnii roșii;
# eliminarea cărnii procesate;
#moderație în consumul de pește, carne de pasăre, lactate;
#creșterea consumului de produse cerealiere, legume, fructe, leguminoase, nuci, semințe.
*Alimentatia pescatariana presupune inlocuirea carnii cu pestele si fructele de mare.
*Alimentația vegetariană în care se exclude carnea.
*Alimentatia vegană este caracterizată prin înlocuirea tuturor produselor de origine animală cu produse de origine vegetală.
Celelalte recomandări ale alimentației carpato-danubiene se mențin. Alegerea acestor variante este opțiunea fiecăruia. Trebuie să precizăm că oricare este alegerea este de dorit să se respecte aportul caloric adecvat, precum și echilibrul nutrițional (consumul macro și micronutrienților). Nerespectarea recomandărilor în cazul consumului pe termen
lung a variantelor descrise, poate genera tulburări nutriționale: obezitate, deficit de minerale (calciu, magneziu, fier) sau vitamine (vitamnele C, D, grupul vitaminelor B în special vitamina B12).
S-a demonstrat știintific că prin aplicarea corectă a variantelor menționate, care de fapt sunt variante ale alimentației mediteraneene, efectele clinice sunt favorabile. Se adaugă și influența pozitivă asupra ecosistemului.
Risipa alimentară
Evitarea risipei alimentare este un aspect important, menționat cu insistență în toate recomandările care vizează consumului alimentar, oricare ar fi modelul adoptat. Risipa
alimentară se referă la „resturile” alimentare rezultate după consum sau chiar al alimentelor „expirate” din neglijența noastră.
Analiza „risipei” ne relevă că fenomenul este îngrijorător, prin amploarea contribuției la deșeurile acumulate în orice comunitate. Efectele vizează perturbarea echilibrului ecologic dar și bugetul casnic.
Grupul „Waste Food Combat” din Cluj Napoca a lansat un ghid care să ne ajute la limitarea risipei alimentare. El se bazează pe patru principii:
*Cumpărarea planificată;
*Depozitarea corectă care previne alterarea alimentelor;
*Porționarea adecvată a mâncării,
*Folosirea unor resturi, nu aruncarea lor.
Ar fi bine ca în fiecare familie să faceți și „analiza resturilor alimentare“. Constatările vor fi surprinzătoare, urmate de o responsabilizare pe măsură.
Dacă până acum v-am sfătuit „ce să faceți””, în sâmbăta viitoare veți găsi în paginile Făcliei sfaturi referitoare la „cum să aplicați” alimentația carpato-danubiană în diferitele
circumstanțe ale vieții zilnice.
Profesor emerit dr. Nicolae Hâncu
Universitatea Iuliu Hațieganu
Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria `
Articolul Alimentația carpato-danubiană (5) apare prima dată în ziarulfaclia.ro.