Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, intervine ca persoană avizată în dezbaterea privind protecția copiilor în mediul online. Într-o postare pe o rețea de socializare, edilul clujean amintește contextul unei dezbateri organizate de Comitetul European al Regiunilor, la care a participat și comisarul european pentru tineret, Glenn Micallef. Concluzia întâlnirii a fost că simpla interzicere a accesului minorilor la rețelele sociale nu reprezintă o soluție viabilă.
„Copiii au dreptul de a fi protejați online în același mod ca și offline. Ei nu ar trebui să fie puși în situația de a alege între siguranță și participare în lumea digitală”, a transmis Emil Boc. Potrivit acestuia, riscurile din mediul online sunt reale și grave, însă interdicțiile nu le elimină, ci le mută în zone mai puțin reglementate și mai periculoase.
Primarul a făcut referire la exemple recente din mai multe state, precum Franța, Danemarca sau Australia, unde se discută sau se aplică interdicții de acces la rețelele sociale pentru copiii sub 15 sau 16 ani. Deși motivate de preocupări legitime, aceste măsuri ridică o întrebare esențială: ce se întâmplă după impunerea interdicției? „Copiii nu dispar din lumea digitală. Ei ocolesc regulile, folosesc date false, conturile părinților, VPN-uri sau platforme nereglementate, unde sunt și mai puțin protejați”, a avertizat edilul, citându-l pe sociologul Zygmunt Bauman: „Interdicțiile nu elimină comportamentul, ci îl împing în umbră”.
Emil Boc a subliniat că viața digitală nu mai este opțională pentru copii, fiind spațiul în care aceștia învață, comunică, își construiesc identitatea și participă la viața socială. Excluderea totală până la o anumită vârstă ar însemna, în opinia sa, deconectarea de la realitate, nu protecția reală a minorilor.
În locul interdicțiilor, primarul pledează pentru o abordare inteligentă și echilibrată, bazată pe acces responsabil și reglementare eficientă. Printre soluțiile propuse se numără verificarea identității la crearea conturilor, pentru a elimina anonimatul și vârsta autodeclarată, crearea de conturi adaptate vârstei copiilor, cu limitarea contactului cu străinii și fără publicitate direcționată, precum și o moderare strictă a conținutului.
Un rol esențial îl are, de asemenea, educația digitală. Emil Boc consideră că școlile trebuie să îi învețe pe copii cum să recunoască și să raporteze cyberbullying-ul, cum să identifice conținutul fals sau manipularea realizată cu ajutorul inteligenței artificiale și cum să își dezvolte reziliența digitală. „Interzicerea nu învață nimic. Educația construiește protecție pe termen lung”, a subliniat acesta.
Totodată, primarul a atras atenția că responsabilitatea nu trebuie transferată exclusiv asupra părinților. Platformele digitale trebuie obligate prin lege să detecteze conturile false, să prevină abuzurile și să intervină rapid în cazurile care implică minori.
În final, Emil Boc a avertizat asupra riscurilor unei interdicții totale, care poate genera frustrare, comportamente ascunse, utilizarea platformelor ilegale și pierderea supravegherii din partea adulților. „Protecția nu înseamnă interdicție, iar siguranța nu înseamnă tăcere. Reglementarea inteligentă este mai dificilă, dar este singura cu adevărat eficientă. Dacă vrem să protejăm copiii, trebuie să le permitem accesul la spațiul public digital, cu garanții puternice și educație reală”, a concluzionat primarul municipiului Cluj-Napoca.
Raed Arafat: „Am ajuns la ceasul al 12-lea”
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale trebuie analizată urgent și avertizează asupra unor consecințe sociale grave. „Am ajuns la ceasul al 12-lea”, a declarat Arafat, sâmbătă, în direct laDigi24.
El a precizat că vorbește „ca persoană fizică”, nu din poziția de șef al DSU, și a argumentat că există deja semne clare ale impactului negativ: „Ne confruntăm cu situații care pot fi corelate clar cu rețelele de socializare și cu accesul excesiv și manipulat al copiilor și adolescenților pe aceste rețele.”
Consilierul prezidențial pe educație Sorin Costreie consideră că accesul copiilor la rețelele sociale „ar trebui reglementat prin vârstă”, însă măsura nu este suficientă în lipsa unei „educații axate pe responsabilitate și gândire critică”.
„Partea cea mai importantă de prevenție și care se duce la miezul problemei este centrarea educației noastre pe responsabilitate și gândire critică, ca să ofere puterea de a distinge”, a declarat Costreie, luni, la Digi24.El susține că dezbaterea publică nu ajunge la fondul problemei și invocă studii care arată dificultăți tot mai mari în rândul copiilor: „Copiii noștri au probleme de memorie și concentrare față de generațiile trecute. Avem aceste probleme de autocontrol și, ați văzut, discernământ. (…) Avem problemele pe care iarăși cred că le știm cu adicțiile, adică adicția de droguri, de alcool, de tutun și de internet și jocuri.”
Costreie a amintit că România are deja „legea majoratului online”, care întărește controlul parental, și a susținut alinierea la politicile europene: „După părerea mea, cred că ar trebui să ne aliniem politicilor din Uniunea Europeană, că suntem partea acestei familii.”
În schimb, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, se declară împotriva limitării accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale și susține că interdicțiile nu rezolvă problema de fond și sunt dificil de aplicat. „De principiu, nu sunt pentru interdicții, nici măcar în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conținut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat”, a scris Predoiu într-o postare pe Facebook.
El susține că o astfel de măsură ar fi greu de pus în practică și ar ignora beneficiile mediului online: „Platformele online au și numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil (…) Cum poți să oprești toți minorii să aibă acces online la anumite platforme?! Greu de aplicat, repet.”
HINT
Proiectul cunoscut ca „legea majoratului digital” stabilește vârsta de 16 ani ca prag pentru utilizarea serviciilor online fără acord parental, iar copiii sub această vârstă pot avea conturi pe platforme digitale doar cu consimțământul părinților. Legea a fost adoptată de Senat și se află în prezent la Camera Deputaților, care este forul decizional.
Articolul Emil Boc: De ce interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale nu este o soluție viabilă apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
