Traficul de droguri se intensifică tot mai mult în judeţul Cluj. Procurorii atrag atenția că mai nou plata drogurilor se face cu monedă virtuală prin utilizarea unui „portofel electronic”. Totodată, au apărut laboratoare în care se produce heroina. Potrivit bilanţului Serviciului Teritorial Cluj al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism, anul trecut, procurorii din cadrul acestei structuri au avut în lucru aproape 3000 de dosare cu infracțiuni legate de consum şi trafic ilicit de droguri. Din analiza prezentată de procurori reiese că această categorie de infracţiuni se situează la nivelul DIICOT Cluj pe primul loc ca număr de cauze, respectiv 77,00% din totalul cauzelor.
Conform analizei activităţii DIICOT Cluj, în 2024, procurorii au avut de soluţionat 2906 de dosare în care au fost implicaţi traficanţi şi deţinători de droguri.
În total, pe parcursul anului trecut, procurorii DIICOT Cluj au avut de soluționat 3.774 cauze, din care 1817 nou înregistrate în perioada de referință, față de 3118 cauze în 2023, din care 1.358 nou înregistrate în 2022. Se constată astfel că în 2024 cauzele de soluționat au înregistrat o creștere cu 21,04 % și o creștere cu 33,79 % privind cauze nou înregistrate față de anul 2023.
„Din numărul cauzelor de soluționat ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele având ca obiect infracțiunile de trafic de droguri (77,00 % – 2.906 cauze din 3.774 cauze), urmată de cauzele având ca obiect infracțiunile de criminalitate informatică (17,93 % – 677 cauze din 3.774 cauze) și de cauzele având ca obiect infracțiunile de trafic de persoane (2,04 % – 77 cauze din 3.774 cauze). În ceea ce privește situația cauzelor soluționate, în cursul anului 2024 au fost soluționate 1.108 cauze față de 1.161 cauze în cursul anului 2023, respectiv un minus de 53 cauze, reprezentând o scădere cu 4,56% față de anul 2023 ”, se arată în analiza DIICOT Cluj.
În 2024, prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost soluționate un număr de 188 de cauze față de 143 cauze în anul 2023 (creștere cu 31,46%), cu 342 inculpați trimiși în judecată, față de 266 inculpați trimiși în judecată în 2023 (creștere cu 28,57%) dintre care 183 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată față de 122 inculpați arestați preventiv în anul 2023 (creştere cu 50%). Ponderea rechizitoriilor și acordurilor de recunoaștere a vinovăției din totalul soluțiilor dispuse pe fond în 2024 este de 21,41% (188 din 878) față de anul 2023 când aceasta a fost de 14,80% (143 din 966) – creştere de 6,61 %. Valoarea totală a bunurilor indisponibilizate prin măsuri asiguratorii în dosarele soluționate prin rechizitorii sau acorduri de recunoaștere în cursul anului 2024, la nivelul serviciului a fost de 86.070.661 lei, comparativ cu anul 2023, când valoarea acestora a fost de 66.128.835 lei.
În cauzele în care procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Cluj au întocmit rechizitorii, prin care au fost investite instanțele de judecată din județele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj și Maramureş, în anul 2024 au fost pronunțate hotărâri definitive de condamnare într-un număr de 117 cauze privind un număr de 185 inculpați condamnați (hotărâri definitive într-un număr de 135 cauze privind un număr de 188 inculpați condamnați). În cursul anului 2024, instanțele de judecată au infirmat un număr de 8 soluții dispuse de procuror, față de anul 2023 când au fost infirmate un număr de 7 soluții dispuse de procuror, (creștere cu 14,28 %). De asemenea, în aceeași perioadă procurorul șef a infirmat un număr de 0 soluții.
Rutele traficului de droguri
Procurorii DIICOT atrag atenția cu privire la acțiunile grupărilor de criminalitate organizată de a dezvolta capabilităţi proprii de producţie a drogurilor, pe teritoriul naţional (culturi de canabis, laboratoare de producere sau de extracţie a drogurilor, deturnări din circuitul licit de precursori). „Mediul on-line şi sistemele de coletărie vor fi folosite preponderent pentru comandarea, respectiv introducerea în ţară de cantităţi mici şi medii de droguri. În condițiile focarului de conflict din Orientul Mijlociu, apare riscul ca grupări teroriste să ia în calcul finanțarea activităților teroriste prin traficul de droguri. În ceea ce privește drogurile de mare risc, România este, în principal, o țară de tranzit. Astfel, în ceea ce privește heroina provenită din zona Afghanistan, Iran sau Pakistan s-a stabilit că ruta de traficare presupune traversarea Turciei, Bulgariei și României spre țările din Europa de Vest, precum și că același itinerariu este utilizat în sens invers, cu punct de plecare din Olanda, Spania, Germania, Italia sau Belgia pentru transporturile de cocaină sau de MDMA („ecstasy”), atât pe cale aeriană, cât și, în special, pe cale rutieră. În unele cazuri s-a constatat folosirea a două rute alternative traseului anterior menționat. Unul dintre aceste itinerarii presupune ocolirea teritoriului României, drogurile fiind transportate prin partea de sud a țării noastre, prin Bulgaria spre Serbia și, apoi, către Ungaria. Cel de-al doilea itinerariu presupune doar modificarea rutei urmate de la furnizori până la frontiera de stat a României. În această situație, drogurile sunt transportate din zona Afghanistan către Georgia și, mai departe, în Ucraina unde acestea sunt redirecționate către țări din zona Europei de Vest, fie cu tranzitarea României, fie prin Polonia sau Slovacia. Porturile românești de la Marea Neagră (în special, portul Constanța) pot constitui o alternativă considerată de traficanți ca fiind viabilă pentru introducerea în spațiul Uniunii Europene a cocainei și a heroinei, dar și a altor tipuri de droguri”, a transmis DIICOT.
Plăți cu monede virtuale
DIICOT mai atrage atenția că drogurile de mare risc vizează și piața internă din România, indicatorii statistici oferiți de Agenția Națională Antidrog reflectând creșteri constante ale consumului.
„În acest sens piața internă este polarizată de consumatorii din București, al căror număr este relativ stabil și este alimentată de grupările infracționale din această zonă, aflate în legătură cu comunitatea turcă pe segmentul de import și cu clanurile de etnie romă pe segmentul de distribuție stradală. Cannabisul, drog de risc, este cel mai consumat drog pe piața din România, dar și cel mai capturat. Privitor la drogurile de mare risc destinate pentru piața noastră internă, în ultimii ani s-a constatat o accentuare a traficului de amfetamină și MDMA. Potrivit modului de operare rezultat din anchetele instrumentate de D.I.I.C.O.T., aceste droguri sunt comandate prin rețeaua de internet Darknet (un tip de rețea suprapusă care face parte din rețeaua globală de internet, poate fi accesat numai cu software specific, iar site-urile și serviciile online apar ascunse, nefiind indexate de motoarele de căutare). Plata drogurilor se face cu monedă virtuală prin utilizarea unui „portofel electronic”. Un element de noutate este reprezentat de apariția pe rutele clasice a unor cantități de morfină – bază, având ca destinație Olanda, unde există laboratoare de producție a heroinei. Riscul apariției de astfel de laboratoare și în România este unul în creștere în special pentru faptul că în spațiul european transportul precursorilor necesari este facil. Referitor la tendințe, se mai remarcă sporirea conexiunilor între diferitele genuri de infracțiuni (trafic de droguri, infracțiuni informatice, pornografie infantilă, trafic de persoane, violență, furt, tâlhărie) și proliferarea grupărilor infracționale organizate policalificate, cu implicarea lor în activități infracționale de trafic intern și internațional de droguri, date fiind câștigurile foarte mari și rezultate rapide. În plus, a crescut considerabil participația la comiterea acestui gen de fapte de către inculpați minori, aspect ce se reflectă, în primul rând, în numărul măsurilor preventive privative de libertate luate față de aceștia”, a mai arătat DIICOT în analiza activității.
Cosmin PURIȘ
Articolul Lupta cu traficul de droguri în județul Cluj apare prima dată în ziarulfaclia.ro.