„Fiecare gest de bunăvoință al Budapestei este un cadou otrăvitor” este titlul unui articol postat de popularul portal de știri și analize din Ucraina lb.ua care a publicat un amplu interviu cu jurnalistul și scriitorul clujean Romeo Couți, autorul volumului ”Lebăda neagră de pe Balaton – Viktor Orban și o obsesie asumată”. Autoarea interviului, jurnalista ucraineancă Marianna Prysiazhniuk s-a deplasat de la Kiev la Cluj-Napoca pentru o întâlnire cu autorul volumului și a purtat o discuție pe temele analizate în carte în contextul jocurilor politice tot mai complicate dintre România-Republica Moldova-Ucraina-Ungaria. Redăm câteva pasaje din acest amplu interviu: Politica actualului guvern maghiar este o provocare semnificativă nu doar pentru Ucraina, ci și pentru România vecină, cu care Ungaria are o lungă istorie de relații complexe care rămân complicate chiar și după aderarea ambelor țări la Uniunea Europeană și NATO. În 2002, când Budapesta și Bucureștiul au semnat parteneriatul strategic se părea că paginile conflictuale ale istoriei celor două țari vor fi rescrise. Dar, așa cum subliniază jurnalistul clujean, Ungaria prin Viktor Orbán continuă să-și susțină ambițiile revizioniste. Acest lucru amenință nu doar relațiile cu România, ci și stabilitatea Uniunii Europene, NATO și a regiunii. Budapesta își promovează adesea interesele acționând împotriva vecinilor săi, urmând exemplul Rusiei, în special prin țări terțe, inclusiv relațiile sale ambigue cu Republica Moldova, pe care atât Moscova, cât și Budapesta „le folosesc ca laborator al separatismului”. Atenția deosebită a Ungariei asupra minorităților etnice maghiare din țările vecine, cum ar fi România și Ucraina, joacă un rol central în manipulările la care a recurs diplomația maghiară. Autorul clujean este convins că Budapesta monitorizează îndeaproape cursul războiului din Ucraina nu pe baza principiilor juridice internaționale, ci a ambițiilor revizioniste și a comandamentelor de la Moscova.
„Relațiile dintre Moldova și Ucraina par prea formale. Nu există o apropiere profundă”
Reporter: Cartea dumneavoastră descrie modul în care Budapesta acționează în Republica Moldova împotriva României, dar si a Ucrainei. Peter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei, în ultima vizită de la Chișinău, a făcut o serie de declarații antiucrainene. Este o întâmplare că astfel de idei sunt exprimate la Chișinău?
RC: În România este prea puțin cunoscut faptul că Péter Szijjártó a primit în urma cu câțiva ani, la Moscova, o înaltă distincție rusă, Ordinul Prieteniei, medalie înmânată de omologul său rus, Serghei Lavrov. O recunoaștere pe care Rusia o acordă personalităților străine de rang înalt care sunt prietenoase cu Rusia. De altfel, desele vizite ale lui Szijjártó la Moscova au început să atraga atenția Bruxelles-ului. Deci, est evident că aceste declarații se încadrează în agenda de politică externă a Moscovei. Ungaria are nevoie de o Republică Moldova împărțită în regiuni, vrea o Transcarpatia cu o comunitate maghiară autonomă, cu un control redus din partea Kiev-ului, iar în România strategia este asemănătoare când e vorba de Transilvania. Budapesta dorește crearea unei Transilvanii libere, independente, a unui Tinut Secuiesc care să aibă dependențe cât mai puține de Bucuresti. Moscova foloseste abil Ungaria astfel incât în Moldova și în Ucraina să inducă ideile separatismului, poate de tip federal, mai ales că terenul este în mare pregătit prin existența Transnistriei și a Găgăuziei. Ungaria nu este un prieten al Ucrainei. Nu a fost, nu este și nu va fi, pentru că Ungaria are două repere, despre care am vorbit: agenda Moscovei și interesul în Transcarpatia.
Reporter : Cum ați evalua strategia Budapestei față de Ucraina?
RC: Am mai spus acest lucru: este tot mai evident că Ungaria este un factor destabilizator în regiune. Funcționarea Grupului de la Visegrad este blocată din motive care aparțin de Ungaria. Întrebarea care se pune este ce iși dorește însă Viktor Orban să obțină în Transcarpatia unde există o semnificativă comunitate maghiară? Nu cred că doar influență politica și voturi pentru FiDeSz. Aparent pare că strategia este de a crea situații care să-i permită să formuleze pretenții teritoriale în cazul unor schimbări geopolitice bruște. Eu sunt tot mai convins că Ungaria nu are ca prioritate revizuirea teritorială post-Trianon, ci recuperarea poziției dominante a maghiarilor din afara țării la nivel local. Din acest motiv promovează creșterea prestigiului limbii maghiare, facilitează accesul la piața muncii din Ungaria prin dubla cetățenie. Am analizat în cartea mea planurile regionale de dezvoltare economică, de extindere în afara țării a monopolului media al FiDeSz, de îmbunătățirea situației economice a elitelor maghiare locale, formarea elitelor minoritare în cadrul universităților susținute de statul maghiar (Sapientia, programul pentru Tinere Talente al Colegiului Mathias Corvinus). În concluzie ambițiile revizioniste ale Ungariei, cum ar fi restabilirea controlului asupra Transilvaniei în România, si asupra Transcarpatiei in Ucraina , precum și asupra unor părți din Slovacia și Voivodina (Serbia) fac din Ungaria o sursă constantă de instabilitate care o izolează. Vă dau un sigur exemplu care este important prin ceea ce simbolizează: este puțin cunoscut faptul că zona de intelligence din Ungaria nu mai are acces la informații clasificate de nivel înalt din structura NATO din cauza suspiciunilor legate de o anumită dependență față de Moscova. Mai mult, în rapoartele privind starea democrației în Ungaria, rapoarte întocmite de Comisia Europenă, se arată că Ungaria s- a îndepărtat de standardele democratice al Uniunii Europene mai ales în domeniul corupției, finanțării politice, conflictului de interese, lipsei presei independente.
Reporter: Liderul opoziției din Ungaria , Péter Magyar se arăta strălucitor. Într-unul dintre interviurile tale ai spus că imaginea sa de opoziție este doar o legendă. De ce crezi asta?
RC: Ungaria are un regim autocratic sub conducerea lui Viktor Orbán, iar instituțiile economice și de stat sunt sub controlul partidului aflat la guvernare, FiDeSz. Cu toate acestea, nu toată lumea susține politicile lui Orbán și există voci care consideră că Ungaria în mandatul actualului premier a intrat într-o cădere periculoasă din punct de vedere economic și al valorilor democratice. Simbolul opoziției din Ungaria este acum Péter Magyar, care a fondat platforma civică TISZA(Respect și Libertate), care se opune pe față politicilor lui Orbán. Este important să înțelegem că Magyar a avut legături strânse cu Viktor Orbán fiind format în cercul intim al acestuia. El a ocupat funcții bine plătite în sistemul Orban fiind prieten foarte bun cu înalți oficiali ai FiDeSz. A lucrat în Ministerul Afacerilor Externe, a fost diplomat, a reprezentat Ungaria la Bruxelles. El cunoaște bine această lume. Este evident că este un nou produs politic al Ungariei, foarte bine lucrat: tânar, avocat, și într-o formă fizică excelentă. Europa îl vede ca o posibilă variantă care îl va înlocui pe Viktor Orbán pe care presa de opozitie din Ungaria l-a poreclit deja “bunicul”. Ultimele sondaje de opinie arată că este este pe primul loc în preferințele electoratului din Ungaria și cred că îi va da multă bătaie de cap actualului premier. Ungaria însă joacă pe termen lung. Viktor Orban e obosit, s-a certat cu toată lumea și dependențele lui de China și Moscova, în ciuda aparențelor, l-au exclus din cluburile selecte ale Europei. Peter Magyar ar putea fi o variantă de înlocuire, însă cred că politica externa a Ungariei nu se va schimba semnificativ, indiferent de cine o conduce. Orbán este în postura unui bărbat pe care soția l-a prins cu trei amante și în plus și amantele au aflat unele de altele.
Reporter: La ce ne putem aștepta de la o relație bună între Orbán și Trump?
RC: Este important să nu uităm că Statele Unite, indiferent cine e la Casa Albă , au o politică externă pragmatică și doar în interesul țării. În România există cea mai mare bază NATO din Europa, în extindere, și nici Europa, nici America nu sunt interesate să creeze instabilitate în România doar din cauza obsesiei lui Orbán pentru Transilvania. Prin urmare, nu cred că Orbán va obține ceea ce își dorește. Odată cu venirea lui Trump la putere, Orbán s-ar putea afla într-o situație dificilă. Cred că este în postura unui bărbat pe care soția sa l-a prins cu trei amante și în plus și amantele au aflat unele de altele. Orbán va trebui să faca slalom printre obligațiile provocate de marile investiții chineze din Ungaria sau printre cele strategice al Rusiei cum ar fi centrala nucleara construită în Ungaria cu bani rusești. Va trebui să dea dovadă de abilități politice pentru a justifica în fața americanilor obligațiile față de Rusia și China.
„Nu mi-am dat seama că democrația în România este atât de fragilă”
Reporter :Liderul UDMR Kelemen Hunor a fost singurul care a declarat în timpul dezbaterii electorale că compromisurile privind Ucraina ar putea avea consecințe periculoase pentru Transilvania. De ce?
RC : Kelemen Hunor reprezintă interesele Budapestei, este și cetățean maghiar cu toate acestea a ocupat demnități de rang foarte înalt în Guvernul Romaniei, a fost vicepremier și ministru de câteva ori. Nu cred că are mari sensibilități în ceea ce înseamnă interesul țării noastre pentru că el multiplică strategia lui Viktor Orban care îi finanțează organizația și fundațiile. Nu se prea vorbește în România dintr-un motiv greu de înteles de programul politic al UDMR care susține într-un mod evident autonomia Transilvaniei. UDMR-ul a devenit acum vioara întâi. Surse politice susțin că, în ultima perioadă, UDMR-ul negociază cu partidele din coaliție numirea în funcția de director al Serviciului Român de Informații pe Kelemen Hunor. Nu este o surpriză deoarece liderul UDMR a declarat acum 10 ani, într-un interviu, că în Romania abia atunci va fi o adevărată democratie când la conducerea principalului serviciu secret din Romania va fi numit un etnic maghiar. Am mari reserve față de Kelemen Hunor ca politician deoarece acum patru, cinci ani gira declarațiile unor lideri UDMR care spuneau că pentru ei Ziua Națională a României, 1 decembrie este o zi de doliu. Kelemen Hunor trebuie să învețe să respecte România. Dacă în plus vrei să conduci și principalul serviciu secret al României, și ai dublă cetățenie, ungară și română, și ai jurat să respecți constituția Ungariei, dar și constituția României, atunci când vei deveni directorul acestui servciului de informații al țării ce constituție vei respecta? Din păcate, acestea sunt aspecte importante cu care însă nimeni din România nu-și prea bate capul.
Articolul Romeo Couți, autor „Lebăda neagră de pe Balaton”: „Fiecare gest de bunăvoință al Budapestei este un cadou otrăvitor” apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
