Începuturile Institutului de Cercetări Biologice (ICB) din Cluj datează din 1948, când la Cluj-Napoca au fost înființate primele colective de cercetare coordonate de Academia Română. Acestea includeau opt unități de cercetare, dintre care trei erau dedicate biologiei: Colectivul de Floră, condus de Acad. E. Nyárády; Colectivul de Biologie Animală, condus de Prof. V. Gh. Radu și Colectivul de Fiziologie Animală, condus de prof. E.A. Pora. În 1954 s-au alăturat: Colectivul de Fiziologia Plantelor (Acad. E. Pop), Colectivul de Genetică Prof. A. Lazányi. Inițial, activitatea colectivelor a fost sprijinită de specialiști ai universităților clujene Victor Babeș și János Bolyai, funcționând în spațiile catedrelor universitare.
Pentru a supraviețui, trebuie să câștigi competiții
Bogdan Drugă, directorul institutului de cercetare clujean, precizează că instituția pe care o conduce trăiește strict din proiectele de cercetare elaborate: „Noi suntem institut național dar nu primim niciun leu de la bugetul de stat. Finanțarea noastră, atât în ceea ce privește cercetarea, cât și salariile, este strict expresia muncii noastre de cercetare. Există o competiție în cercetare finanțată fie de Ministerul Educației, fie de Uniunea Europeană- sau de alte țări europene – pe care noi, pentru a ne desfășura activitatea, trebuie să o câștigăm”. Institutul propune proiecte de cercetare iar aceastea sunt supuse evaluării. Evaluatorii sunt cercetărori din România sau din străinătate dar aceștia au activitate în domeniul proiectului propus. Uniunea Europeană patronează un program general de cercetare numit „Orizont Europa” care poate fi accesat de companiile sau institutele de cercetare din U.E. De asemenea, Ministerul Educației are deschise programe de cercetare pentru unitățile de profil din țară sau pentru cele din străinătate care vor să aplice în România. La acestea se adaugă programele de profil din state colaterale Uniunii, precum Elveția sau Norvegia. În cadrul unor astfel de competiții ICB Cluj propune o cercetare care să reflecte experiența și rezultatele în domeniu.
„Sunt de obicei trei evaluatori. Ca să ai o șansă la finanțare toți evaluatorii trebuie să fie de acord cu propunerea ta. Ca urmare, tema trebuie să fie, fără discuție, una relevantă, prestigioasă. De asemenea se are în vedere intenția și planul autorilor cercetării de a dustribui rezultatele publicului larg, deci diseminarea informației. Se face astfel o ierarhie, de la cel mai bun la cel mai slab competitor și, în funcție de bugetul aferent, sunt finanțate primele cinci sau șapte sau zece teme din – să zicem – 50 de înscriși. Problema este că în ultimii cinci ani Guvernul României a finanțat extrem de slab cercetarea. Nu doar în domeniul biologiei, în general.
Totul se poate transforma într-o loterie
Directorul ICB Cluj, Bogdan Drugă, precizează: „Competițiile pe cercetare au fost în anul 2024 foarte puține, iar finanțările foarte subțiri. Rata de succes a fost de un 5 %. Deci dacă sunt o sută de proiecte depuse, primesc finanțare doar primele cinci. Dar este posibil ca primele zece sau dousprezece să fie foarte bune. Însă din cauza unei finanțări limitate, restul proiectelor nu vor beneficia de bani. Cu ani în urmă, tot ce era avaluat peste 90 de puncte din 100, se finanța. Acum limita este undeva la 95 depuncte. O rată de succes în cercetare ar trebui să fie undeva la 20- 25 % în cazul unor astfel de competiții, așa cum este în restul Europei. La noi rata este de 5%. Totul se transformă într-o loterie. Este frustrant, dar asta arată preocuparea și interesul statului pentru acest domeniu” menționează Bogdan Drugă. În România există entități de cercetare unde, din lipsa fondurilor, cercetătorii sunt plătiți la jumătate de normă și chiar mai puțin. Anul 2024 a însemnat 0,1 % din PIB bani alocați cercetării. În Coreea de Sud cercetării îi sunt alocați 6 % din PIB, în Germania 3,8 % din PIB, în Marea Britanie 3,3 % din PIB. România are alocate cele mai mici fonduri din Europa în dreptul cercetării.
De zece ori mai puți bani
Institutele de cercetare din România au acces la o competiție națională de cercetare numită „Programul Nucleu”, o sursă de finananțare pentru cele 46 de INCD-uri din țară. Banii vin de la guvern, dar sunt foarte puțini pentru a asigura salariul de bază al cercetătorilor. Banii sunt alocați în funcție de punctajul pe care îl îndeplinește fiecare institut de cercetare. Nici jumătate din salariul de bază al personalului din cercetare nu poate fi asigurat cu aceste fonduri. ICB Cluj mai beneficiază de sume venite pe linia UE ca urmare a unor proiecte câștigate în afara țării. Bogdan Drugă menționează că în anul 2024 au fost foarte puține competiții finanțate de Guvernul României, lucru care a creat o situație presantă în domeniul cercetării. „Se vehiculează de ani de zile ca bugetul cercetării să fie cel puțin 1 % din PIB. În campaniile electorale se promite acest lucru de către guvernanți dar banii alocați au fost de zece ori mai puțini. Or, în astfel de condiții este greu să vorbești de o cercetare valoroasă”, declară directorul ICB Cluj.
În institutul clujean își duc activitatea 25 de cercetători. Media salariului este de 6.000 de lei. „În momentul de față avem câteva proiecte europene la care lucrăm și care ne asigură finanțarea pentru două colective de cercetare din institut. Ceilalți cercetători vor fi plătiți în funcție de sumele pe care le vom putea aceesa în timpul anului. Vom aplica la competițiile europene dar, după informațiile mele, Ministerul Educației va aloca ceva mai mulți bani cercetării. Așteptăm cu nerăbdare bugetul de stat”.
Beniamin Pascu
Articolul Bogdan Drugă, directorul Insitutului de Cercetări Biologice Cluj:E frustrant să faci cercetare pe bani puțini apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
