Furtul obiectelor de patrimoniu din colecția dacică, petrecut în Assen, Țările de Jos, și sentimentul generalizat de pierdere trezit în societate au a fost imediat instrumentalizate politic de partidele naționaliste. Prima linie de exploatare mediatică a evenimentului a fost învinuirea și critica autorităților care, prin incompetență sau rea voință, ”atentează la identitatea națională”.
Prima linie de atac: Incompetența și complicitatea clasei politice
„Nu este prima oară când România își pierde patrimoniul din cauza incompetenței clasei politice. Moștenirea Gojdu a fost cedată pe tavă Ungariei, iar autoritățile noastre au stat neputincioase, incapabile să apere testamentul marelui filantrop român. Acum, ne confruntăm cu o nouă lovitură asupra identității naționale, iar politicienii din fruntea țării sunt mai preocupați de propriile interese decât de protejarea valorilor istorice ale României”, a scris liderul AUR George Simion după ce s-a aflat de furt.
Aflat și el în căutare de profit politic, candidatul independent la președinție Călin Georgescu s-a grăbit să indice vinovații. „Acuz direct Ministerul de Externe şi pe cel al Culturii pentru delăsarea și incompetența culturală și istorică de care dau dovadă. Intenționată sau nu – este tot incompetență! Cum este posibil ca parte din istoria noastră să nu fie protejată ferm? Unde era paza? Unde era statul român implicat în protecția istoriei și patrimoniului nostru? (…) Demisia ministrului de externe și a ministrului culturii este acum absolut necesară! Prin indiferența lor profesională au fost complici!”, a precizat Georgescu.
A doua linie: Occidentul încearcă suprimarea identității noastre naționale
Al doilea capitol din manualul de capitalizare electorală a furtului face referire la Occident, care încearcă suprimarea identității naționale și a resurselor României cu complicitatea autorităților române. ”În timp ce Olanda critică România pentru lipsa siguranței la granițe – motivul pentru care am și fost ținuți la marginea Schengen-ului ani la rând –, vedem acum cum o țară considerată un așa-zis exemplu de securitate nu a fost capabilă să asigure protecția unor exponate de o valoare inestimabilă…Dacă nici măcar un muzeu prestigios din vestul Europei nu poate asigura securitatea comorilor noastre, atunci cine ar trebui să o facă?”, se întreabă retoric George Simion.
În viziunea domnului Georgescu, evenimentul este parte din complot mai amplu. „Aici nu este un simplu furt! Există un mesaj în spatele acestui act penal! Din miile de piese expuse în acel muzeu, doar acestea au fost furate, astfel putem înțelege mesajul din spatele gestului: vă vom fura identitatea oricând vom dori, pentru că nu știți să vă apărați valorile! Acesta a fost adevăratul furt, cel al identității, din nou!
Acel muzeu avea prestigiul necesar unei astfel de expoziții? Ce căuta acolo puținul nostru tezaur rămas, într-un muzeu ce nu avea capacitatea de a-și proteja nici patrimoniul intern?
Până și cel mai mic muzeu din România are pază constant, deci cui am pus noi la dispoziție patrimoniul nostru de neprețuit în Țările de Jos? Următoarea lor expoziție (de la Drents Museum) este una de păpuși și una de camere tip labirint! Întrebare în acest context: ce căuta o parte din tezaurul României acolo?”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
Concomitent, pe TikTok a început o adevărată isterie, cu teorii ale conspirației care vorbesc despre un furt intenționat al acelor obiecte sau despre înstrăinarea valorilor naționale către alte state.
”Furtul Coifului de Aur de la Coțofenești este un cataclism cultural. Raptul reprezintă cea mai dramatică ilustrare a expresiei „ni se fură istoria”, titrează Adrian Pătrușcă, editorialistul site-ului ActiveNews. Jurnalistul îl citează pe un cititor al publicației care ”face o observație genială: furtul Coifului echivalează cu furtul steagului unei unități militare. Dacă steagul dispare, unitatea se predă”.
Răspunsul: O încercare de transfer de responsabilitate
Cum răspund politicienii din arcul guvernamental acestui torent de bănuieli și acuzații care riscă să închidă campania electorală prezidențială înainte să înceapă? Cam ca de obicei, printr-o grabă lipsită de cap. Preocuparea fiecăruia este de a arunca responsabilitatea în seama celuilalt în speranța că se va salva de la înec pe cont propriu, deși e limpede pentru oricine că o eventuală salvare nu poate fi decât colectivă.
Ca o diversiune, Marcel Ciolacu încearcă să externalizeze vina: „Sunt revoltat că obiecte inestimabile din tezaurul României au fost furate dintr-un muzeu din Olanda unde nu existau agenţi de pază! Nu putem accepta aşa ceva. Dacă asta s-ar fi întâmplat în România, eram făcuţi praf, în mod firesc! Îi cer ministrului Justiţiei să analizeze cu cei mai buni experţi contractul cu muzeul olandez şi să cerem daune fără precedent”, a declarat premierul ieri în ședința de guvern.
El face și un exercițiu tardiv de autoritate, cerând ministrului Culturii, Natalia Intotero, să aplice ”măsuri dure, inclusiv demiteri dacă e cazul”, în cadrul instituţiilor responsabile de acest contract.
„Obiecte atât de valoroase nu pot fi scoase din țară oricînd vrea un muzeu sau un ministru (…)În funcţie de cooperarea cu autorităţile olandeze, nu exclud nici să apelăm la firme internaţionale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate. Şi nici să anunţăm o recompensă pe măsura valorii uriaşe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român şi identitatea noastră naţională”, a mai afirmat premierul.
”Coiful dacic va face următorul președinte”
Problema domnului Ciolacu și a autorităților este că au o mică marjă de contracarare a emoției negative create. Scriitorul Vasile Ernu explică în cotidianul Libertatea: ”Tot ce e oficial acum irită – se întoarce împotriva lor. Statul, instituțiile statului, oficialii, specialiști vor fi percepuți ca un soi de complici la acest furt de identitate și legitimitate… Avem un furt cu un imens efect politic. De ce?… Pentru că afectează elementele cele mai sensibile ale unei națiuni, etnii, identități. Și a unei legitimități sensibile istorice. Nici nu vreau să zic totul până la capăt. Și mai ales cade într-un moment tare nepotrivit. Dacă era acum 10 ani – era privit ca pe un business. Acum e văzut strict politic și înclină balanța într-o singură direcție: spre suveraniști, autohtoniști și dă apă la moară fobiilor și conspirațiilor de tot felul”.
În opinia domnului Ernu, ”furtul acesta va produce o briză politică puternică care va bate drept în pânzele bine întinse ale bărcii aflate pe valul identitar. Dacă nu se găsește repede, coiful va deveni elementul politic central: coiful dacic va face următorul președinte”. (C.C.)
Articolul Coaliția își pierde coiful înainte de bătălie apare prima dată în ziarulfaclia.ro.