Rezultatul alegerilor presupune întotdeauna incertitudine, iar acest lucru trage o linie de demarcație între regimurile autoritare și ceea ce era caracterizat de președintele SUA Abraham Lincoln drept „guvern din popor, creat de popor și pentru popor”. În ultimii ani, mai multe țări din lume au fost recunoscute ca „democrații electorale” după ce au avut parte, perioade lungi de timp, de regimuri autoritare. Unele însă au deviat de la calea democrației, alegând să experimenteze rețete incompatibile cu libertatea. Este și cazul Ungariei, unde regimul Viktor Orbán, prin legile sale toxice pentru statul de drept și politica „iliberală” impusă, a făcut ca Ungaria să fie considerată țară „neliberă”. Duminică, 12 aprilie, persoanele care dețin cetățenie ungară din întreaga lume sunt așteptate la urne pentru a alege Parlamentul și a decide viitorul Ungariei pentru următorii patru ani.
Sondajele de opinie din ultimele zile arată că Orbán Viktor nu mai are nicio șansă să obțină un mandat de premier și că partidul FIDESZ, pe care îl conduce din 1993, va intra în opoziție. Chiar dacă în Ungaria va avea loc o asemenea „rotație”, nu înseamnă automat reimpunerea democrației. Dar nici schimbarea atitudinii Budapestei față de România, marcată în timpul regimului dictatorial al lui Orbán Viktor de provocări revizioniste, revanșarde, de resuscitare a ideologiei și pretențiilor horthysto-szalasiste.
După cum se știe, FIDESZ a adoptat încă din 2011 „Strategia Națională” prin care se urmărește reunificarea națiunii maghiare din Bazinul Carpatic. Această strategie are mai mulți piloni, unul dintre aceștia fiind acordarea dublei cetățenii, proces care a început în 2011 și în care a fost implicat nemijlocit și UDMR. O altă componentă vizează problema demografică, abordată în 2018 când Guvernul de la Budapesta a demarat o serie de măsuri pentru a încuraja tinerele cupluri maghiare să își întemeieze o familie și să facă copii. Un alt pilon îl reprezintă păstrarea identității maghiarilor din afara granițelor. De asemenea, Strategia Națională a Ungariei cuprinde dezvoltarea economică în comunitățile locuite de aceștia și sprijinirea partidelor politice maghiare de peste hotare. Este clar că dacă FIDESZ va obține a cincea victorie consecutivă, nu va face decât să continue ofensiva anti-Trianon și să adopte față de țările în care trăiesc etnici maghiari aceeași politică menită să ducă la „reunificarea națiunii maghiare”.
Ce înseamnă o eventuală victorie a partidului TISZA? Și într-o astfel de situație, guvernanții de la București nu ar trebui să aibă deloc un oftat de ușurare. Poate că vă întrebați de ce, ținând cont de faptul că formațiunea condusă de Péter Magyar este una care clamează valorile europene și democratice. Cu siguranță, TISZA nu va schimba abordarea în ceea ce privește relația cu organizațiile maghiare din țările vecine și nu va dinamita punțile construite de FIDESZ între Budapesta și maghiarii din teritoriile care au aparținut Ungariei până în 1918. Ce vom putea constata va fi doar tonul pe care o eventuală guvernare TISZA îl va afișa față de țările în care locuiesc maghiari. Va fi un ton mai diplomatic, mai nuanțat, față de jumbușlucurile iredentiste ale lui Orbán de care am avut parte în ultimii 16 ani și alți patru între 1998-2002. De asemenea, cu TISZA la putere, Ungaria se va prezenta în Europa cu o ținută „democratică”, dar față de vecini va avea aceeași orientare de revendicări.
După cum știți, anul trecut în luna mai, Peter Magyar a mers pe jos de la Budapesta până la Oradea pentru a-i sensibiliza pe maghiairii din Ungaria cât și pe cei din afara granițelor cu privire la necesitatea schimbării regimului lui Orban. De ce a venit spre est, în România. De ce nu s-a dus în Slovacia sau în Serbia.
Alegerea Oradei nu a fost întâmplătoare, fiind orașul în care este înmormântat regele Ladislau al Ungariei.
Sf. Ladislau a fost rege al Ungariei între 1077-1095, perioadă în care regatul Ungariei și-a consolidat stăpânirea în Transilvania, reușindu-se cucerirea teritoriului până la Valea Someșului Mic și cursurile mijlociu și inferior ale Mureșului. După anul 1113, rămășițele pământești i-au fost mutate la Oradea/Várad/Wardein/Varadinum oraș care a fost fondat chiar de acest rege.
Practic, prin venirea pe jos până la Oradea, Peter Magyar a dorit să arate că e capabil să facă sacrificii pentru a păstra identitatea maghiară așa cum s-a conturat încă din timpul regelui Ladislau care a cucerit Transilvania.
Cosmin PURIȘ
Articolul Alegeri în Ungaria. Indiferent de rezultat, Budapesta nu va schimba politica de revendicări față de România apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
