BOGĂȚIILE TOAMNEI ȘI ALIMENTAȚIA SĂNĂTOASĂ
Probabil că toamna este cel mai sănătos anotimp din punct de vedere nutrițional, datorită abundenței alimentelor de origine vegetală și autohtone, pe care în marea lor majoritate le putem consuma proaspete. Se îndeplinesc astfel condițiile pentru a folosi zilnic ALIMENTAȚIA CARPATO-DANUBIANĂ. Așa cum am mai scris în paginile Făcliei, acest model alimentar reprezintă adaptarea pentru țara noastră a cunoscutei ALIMENTAȚII MEDITERANIENE. Știința nutriției i-a demonstrat calitățile deosebite, cu beneficii mari pentru sănătate, la toate vârstele. Toamna este amfitrionul ideal pentru aplicarea ei. Iată câteva sfaturi:
*Să consumăm zilnic 3-5 porții (sau chiar mai multe) de legume proaspete, gătite la cuptor, la grătar sau fierte. Frecvent sunt servite sub forma de salate formate din: roșii, castraveți, ardei gogoșari, spanac, varză, ceapă usturoi și, evident, salată verde (nici o zi să nu treacă fară bolul de salată). Nu recomandăm cipsurile, pateurile sau mezelurile “vegetale”. Atenție și la faimoșii “cartofi pai”, gustoși, atragători dar nesănătoși dacă se consumă frecvent. Să fie înlocuiți cu cartofii fierți sau copți.
*Fructele să facă parte constant din obiceiul nostru alimentar. Este bine să mâncăm 2-4 fructe în fiecare zi, consumate întregi, nu transformate în sucuri. Începutul toamnei oferă o mare varietate de fructe, din care alegem ceea ce ne place. De regulă, se consumă sub forma de gustări, la 2-3 ore dupa micul dejun sau după masa de pranz. Să nu uităm vechea rostire anonimă dar foarte realistă: “ un măr pe zi, ține doctorul departe”. Fructele uscate sunt și ele sănătoase, dar sa amânăm consumul lor pentru sezonul rece.
*Leguminoasele proaspete se găsesc acum din abundență. Astfel, mazărea, fasolea boabe și lintea de toate culorile sunt o excelentă sursă de proteine animale. Se vor consuma de 2-4 ori pe săptămână, de regula gătite sau adăugate la salate.
*Nucile merită o recomandare specială, nu pentru că sunt fructele toamnei ci, pentru că au o valoare nutrțională deosebită, cu dovezi stiințifice concludente. Să savurați deci un pumn de nuci românești (aproximativ 5) la orele gustărilor. Evident, se exclud formele sărate sau îndulcite.
*Toamna ne mai oferă ceva util pentru alimentație, “condimentele proaspete”, pătrunjelul, leușteanul, mărarul, țelina, tarhonul, menta și busuiocul. Să nu uităm de ele atunci când dorim ca mâncarea să fie foarte gustoasă. Au și un rol nutrițional potențial.
*Aceste „alimente de toamnă” fac parte din “alimentația carpato-danubiană”, alături de produsele cerealiere (pâine, mămăliga, paste, de preferat “integrale”, orez brun], ouă, lactate, carne de pasăre și pește (păstravul românesc este o bogație nutrițională). Importanța acestora este deosebită mai ales dacă nu sunt ultraprocesate, pragătite corespuzător și consumate conform recomandărilor deja subliniate în paginile Făcliei.
*Să nu uităm de hidratarea organismului, prin apă, 2-3 l zilnic, chiar și atunci când nu apare setea. Dacă se practică activități fizice însoțite de transpirații abundente, consumul de apă se va adapta. În cadrul hidratării intră și ceaiurile (cu sau fără cofeină), cafeaua dar NU băuturile alcolice sau carbogazoase!
*Alimentația “de toamnă” devine și mai sănătoasă dacă este însoțită de celelalte comportamente vitale ale stilului de viață, activitatea fizică regulată și somnul odihnitor. Fumatul, sub orice formă, este dușmanul omului, indiferent de anotimp. La fel și consumul abuziv de alcool.
Aceste recomandări sunt aplicabile și la copii. Părinților le spunem ca în familie, ei sunt cei mai buni nutriționiști.
Am considerat că reamintirea acestor sfaturi va ajuta să vă bucurați de ceea ce marele poet Horia Bădescu definea în memorabilele sale versuri, “ O TOAMNĂ NEBUN DE FRUMOASĂ LA CLUJ.”
Profesor emerit dr . Nicolae HÂNCU.
Universitatea „Iuliu Hațieganu”
Rețeaua privată de Sănătate „Regina Maria”