Mai este de actualitate un ministru al afacerilor europene în România? Din când în când e bine să reevaluăm strategic anumite abordări. Relaționarea României cu Uniunea Europeană a fost un subiect evolutiv, iar acum ne bucurăm de statutul de membru al acestei uniuni politice și economice de 27 de țări europene. Poarte chiar o uniune a apărării colective…
Optimizarea relaționării cu UE a fost o temă pe agenda țării încă înainte de aderarea din 1 ianuarie 2007. Ne amintim că la începutul anilor 2000, în plin proces de negociere, exista în guvern un ministru de externe, un ministru al integrării europene, dar și un ministru delegat, negociator-șef al României cu Uniunea Europeană. Nu este necesar să intrăm în istoria ultimelor 20 de ani și să răscolim amintiri despre Departamentul de Afaceri Europene, despre secretari de stat pe afaceri europene, despre combinarea unui Minister al Afacerilor Europene cu cel al Fondurilor Europene. Important este să avem o analiză realistă și să înțelegem cum putem să fim mai eficienți în această structură multiculturală a UE. Avem responsabilitatea, și nu mă refer doar la politicieni, de a continua dezvoltarea economică a țării pentru a crește permanent calitatea vieții românilor.
Normalitatea, structurarea și predictibilitatea sunt necesare în abordare. E nevoie să ieșim din polarizarea extremă de genul „UE este totul” sau „să ne mai lase în pace UE”. Uniunea Europeană nu este totul, dar este importantă pentru români. Politicile europene sunt importante și de aceea e bine să nu le amestecăm cu fondurile europene. Anumite statistici arată, desigur greu de dovedit, că peste 50% din cadrul legislativ românesc este provenit de la Bruxelles. E evident că sistemul competențelor legislative, stabilite prin tratatul european, crează un ecosistem evolutiv, care e bine să fie înțeles în detaliu.
Avem un context prilejuit de crizele mondiale, care pune Uniunea Europeană la grea încercare. În același timp, România are obiectivele strategice precum întărirea securităţii nationale, adoptarea monedei unice europene (zic eu!) și sprijinirea aderării Republicii Moldova la UE. Dosarul european devine foarte important, iar apariția unui ministru al afacerilor europene pare o soluție bună în acest context. Desigur, rolul ministrului este de a facilita și mai bine relaționarea dintre Administraţia Prezidențială, premier, ministrul de externe, si chiar cu ministrul apărării naţionale, pentru a avea o abordare sistematică și proactivă a statutului de membru UE.
Dan LUCA
Articolul Ministrul UE apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
