Fostul ambasador al României la Vatican 2016 -2021, profesorul universitar Liviu Zăpârțan a transmis, luni, că prin „întoarcerea Papei Francisc la Casa Tatălui” lumea pierde unul dintre reperele spirituale pe care le avea.
Totodată, diplomatul amintește că vizita Papei Francisc în România a însemnat un moment istoric deosebit, cu semnificații profunde atât pentru relațiile româno-vaticane cât și pentru evoluția vieții spirituale românești.
„Întoarcerea Papei Francisc la Casa Tatălui este un moment de profundă tristețe pentru că lumea pierde unul dintre reperele spirituale pe care le avea și care însemnau puncte de sprijin în întelegerea proceselor complexe prin care trecem cu toții. Suntem profund marcați de această dispariție dacă ținem seama de faptul că anul acesta este un an jubiliar pus sub semnul Speranței, cea care înflorește ca întreaga natură, primăvara. Se adeverește astfel vorba românească: nu e moarte mai amară ca moartea de primăvară. Răspunsurile pe care le dăm frământărilor noastre au o consistență sporită dacă țin seama de judecățile Papei Francisc. Ele sunt referitoare la toate problemele lumii de astăzi, la condiția omului, la sensul mersului istoric, la posibilitățile realizării unei lumi mai bune și mai drepte”, a precizat universitarul.
Atașat profund de rădăcinile europene
Fostul ambasador mai arată că în anii pontificatului său Papa Francisc a abordat o problematică bogată căreia i-a dat răspunsurile în numele unei viziuni închegate, al unei filosofii înrădăcinate în spiritualitatea europeană.
„Deși a spus la alegerea sa ca Papă că a fost găsit la capătul lumii de către colegii cardinali, el a fost atașat profund de rădăcinile europene ale culturii și civilizației pe care a ținut să le cerceteze în raport cu celelalte rădăcini de cultură și civilizație. Constatarea fundamentală a Papei Francisc era aceea că lumea de azi trăiește sub semnul mai multor contradicții care aduc sfidări și crize ce trebuiesc soluționate. Avea convingerea că din ele omul trebuie să iasă pe o treaptă superioară, să urce în scara umanului; iar umanul înseamnă o viață mai bună dată de un trai mai bun și de un acces mai larg la educație și cultură. Scrierile Papei Francisc sunt marcate de această idee că din păcate omenirea traversează un moment de excesivă consacrare a valorilor economice pentru care este importantă doar competiția, lupta pentru bogății și câștigul, transformându-i pe cei ce nu rezistă acestei lupte, în deșeuri, în resturi. În tot pontificatul său Papa Francisc a pledat pentru depășirea acestei culturi, pentru grija față de cei năpăstuiți, față de damnații sorții de aici cerința sa de a resitua economia și finanțele pe baze etice în sensul în care omul să nu fie sub dominația banului , element ce macină țesutul social. Pentru Papa Francisc determinarea omului ca om trece prin faptul că este ființă socială legată de semeni cu care trebuie să trăiască în pace. Pentru el împlinirea umană era legată de cultivarea marilor valori ale umanismului, ale adevărului, ale justiției. Pe această bază a crezut în armonizarea raporturilor dintr-o societate, dintre societăți, totul sub semnul binelui comun, al păcii sociale”, a explicat diplomatul.
A susținut cu putere unitatea creștinilor
În opinia fostului ambasador, ca teolog Bergoglio practică o filosofie creștină încât proiectul social integrează ființa umană în proiectul divin. „Însă în același timp omului i se acordă spații de libertate pentru care trebuie pregătit să o exercite. Toate problemele lumii contemporane vin din această neînțelegere a spațiului de libertate pe care îl are fiecare om. Din păcate omul este deseori victima manipulării, înstrăinării, indiferenței ajungându-se la însingurarea omului, la situația ”omului care nu-i mai întâlnește pe ceilalți”, rămâne în prada individualismului, a emoțiilor,a populismului și a radicalismului. Pe un plan mai larg Papa Francisc a susținut cu putere unitatea creștinilor în numele căreia să se dezvolte dialogul cu toate religiile, el însuși angajându-se în negocieri cu islamul,iudaismul și alte religii. Exemplar este sub acest unghi dialogul cu autoritățile chineze pentru a obține dreptul de a participa la numirea episcopilor catolici într-o țară în care funcționarea Bisericii Catolice se face cu mari dificultăți create de autoritățile comuniste”, spune universitarul.
Liviu Zăpârțan mai remarcă faptul că Papa Francisc a acordat o atenție particulară culturii europene, frământărilor prin care aceasta a trecut de-a lungul secolelor exprimându-și convingerea că Bunica Europa va găsi resurse de reînnoire spirituală pentru întreaga lume.
„Nu poate lipsi din această evocare amintirea vizitei Papei Francisc în România, moment istoric deosebit, cu semnificații profunde atât pentru relațiile româno-vaticane cât și pentru evoluția vieții spirituale românești. Cu acest prilej Papa Francisc a ridicat la cinstea altarelor cei șapte episcopi martiri ai Bisericii Greco Catolice, a omagiat cultul Marian prezent în fiecare casă de român, a subliniat bogăția creștinismului românesc și locul pe care el l-a avut în păstrarea identității europene a poporului român. Îi aducem Papei Francisc un omagiu profund, personalității sale impresionante și îl păstrăm în inimă pentru căldura cu care a privit poporul român, profunda înțelegere a preocupărilor lui pentru democrație, libertate și dorință de a cultiva valorile europene”, transmite Liviu Petru Zăpârțan, fost ambasador al României la Vatican 2016 -2021.
Cosmin PURIȘ
Articolul Liviu Zăpârțan, fost ambasador al României la Vatican: Papa Francisc a subliniat bogăția creștinismului românesc apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
