Medicina de familie, o reîntinerire așteptată

Ziarul Făclia de Cluj a atras atenția, într-un număr recent, asupra faptului că, în județul Cluj, există un deficit de 55 de medici de familie în mediul rural raportat la numărul populației și la necesarul de medici de familie, așa cum reiese din datele Casei de Asigurări de Sănătate Cluj. Principalele provocări ale asistenței primare, identificate de ziarul Făclia, în mediul rural, din județul Cluj, sunt legate de lipsa personalului medical, accesul limitat la servicii medicale specializate, modificarea vârstei de pensionare a medicilor și lipsa de educație sanitară și prevenție. La rândul lor, reprezentanții Ministerul Sănătății sunt preocupați de vârsta înaintată a medicilor de familie, potrivit acestora 40% din numărul total de medici de familie sunt în pragul pensionării sau au depășit deja vârsta de pensionare, accentuându-se și mai mult deficitul în anii următori. Pe de altă parte, contactată de ziarul Făclia președinta Asociației Medicilor de Familie din Cluj, dr. Emiliana Costiug, a spus care sunt principalele motive pentru care tinerii medicii formați în țară, decid să practice medicina de familie în afara ei: condiții mai bune de muncă, predictibilitatea financiară și un statut respectat.

Ministerul Sănătății promite rezolvarea problemei

Referindu-se la măsurile pentru înlocuirea medicilor de familie care vor ieși la pensie, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Tiberius Marius Brădățan, a informat recent că, în prezent, se află în pregătire peste 2000 de medici rezidenți confirmați în specialitatea medicină de familie, obiectivul fiind ca în următorii trei-patru ani, pe măsură ce numărul medicilor se reduce prin pensionare, să poată să fie înlocuiți. Acesta a făcut anunțul răspunzând interpelării privind „Situația medicilor de familie din România”, făcute de deputatul clujean Radu-Marin Moisin. Citând același secretar de stat din Sănătate, în anul 2023, la concursul de rezidențiat, a fost alocat cel mai mare număr de locuri de medicină de familie din istorie, iar, anul trecut, la concursul național de rezidențiat au fost alocate un număr de 556 de posturi pentru specialitatea de medicină de familie, reprezentând 12,8% din cifra de școlarizare aprobată pentru domeniul medicină. De asemenea, acesta a mai anunțat că pentru atragerea tinerilor medici spre medicina de familie, valoarea punctului în asistență medicală primară a crescut astfel, pentru punctul per capita – 12 lei, iar pentru punctul pe serviciu medical în asistență medicală primară – 8 lei.

Sprijinul necesar al autorităților locale

„Îmbunătățirea accesibilității medicinei de familie în zonele rurale, izolate necesită stimularea implicării autorităților locale în zonele slab deservite, introducerea și monitorizarea stimulentelor financiare și nonfinanciare pentru stabilirea pentru stabilirea practicii în mediul rural, promovarea studiilor în medicina de familie pentru studenții și medicii rezidenți în medicina de familie (burse), precum și organizarea medicinei de familie în regim de 24/7 (centre de permanență, serviciu de gardă prin rotație)”, a transmis secretarul de stat din Sănătate. Totodată, reprezentantul Ministerului Sănătății promite o medicină medicală primară debirocratizată prin digitalizare, precizând că autoritățile din Sănătate (CNAS, MS, INSP, DSP) își vor armoniza sistemele digitale astfel încât la nivel de cabinet, medicul și pacientul să aibă un singur punct de intrare și raportare a datelor.

Birocrația alungă medicii tineri

Pe de altă parte, președinta Asociației Medicilor de Familie din Cluj, dr. Emiliana Costiug, a confirmat problema legată de media de vârstă a medicilor de familie și a declarat că medicii tineri nu au ales această specialitate din cauza birocrației, a problemelor administrative și nu în ultimul rând din cauza finanțării și a volumului mare de muncă. „Noi acordăm zilnic 20 de consultații decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și încă 20-30, chiar 40 de consultații, în sezonul rece, care nu sunt plătite nici de pacienți, nici de CNAS. Acest lucru se întâmplă zi de zi. Presiunea este mare. Pentru orice serviciu acordat în ambulatoriu de specialitate este nevoie de o recomandare de la medicul de familie, dar asta nu înseamnă că se eliberează pur și simplu un bilet. Medicul de familie documentează și justifică acea trimitere în sistemul medical pentru că asta înseamnă niște sume consumate din banii publici. Și atunci trebuie să reiasă justificarea și necesitatea acelui consult în ambulatoriu de specialitate sau în spital”, a spus dr. Emiliana Costiug.

Consum foarte mare de timp și nervi

În opinia experimentatului medic de familie clujean, tinerii medicii nu aleg medicina de familie în mare parte din cauza birocrației: „Sistemul informatic nu funcționează sau funcționează foarte slab și din această cauză există un consum foarte mare de timp și de nervi, un stres care duce la burnout. Sistemul nostru medical este foarte bolnav dar există un singur leac „Du-te la medicul de familie”. Medicul specialist, de cele mai multe ori, nu-și finalizează consultația cu concediul medical, cu biletul de trimitere. Dacă are nevoie de niște investigații suplimentare sau rețete, trimite pacienții din nou la medicul de familie. Ceea ce înseamnă o supraîncărcare a cabinetelor de medicină de familie și o performanță scăzută în condițiile în care volumul de muncă este atât de crescut. Din această cauză tinerii medicii nu aleg medicina de familie care de altfel este foarte frumoasă, oferind oportunitatea să te ocupi de un pacient din prima zi de viață și de întreaga familie, de copii, părinți dar și de bunici”.

Președinta Asociației Medicilor de Familie din Cluj a mai spus că fuga tinerilor medici de medicina de familie trebuie privită în contextul unui sistem medical și informativ disfuncțional care determină medicii să facă mai multă muncă administrativă în detrimentul consilierii medicale pentru un stil de viață sănătos și acordării unui timp crescut pentru consultații și pentru actul medical. În momentul în care au existat atâtea opreliști, bariere, condiții nefavorabile, tinerii medici s-au îndreptat spre alte state din Europa, precum Franța, Germania, Anglia, Norvegia sau Italia. „Ca medic îți dorești condiții mai bune de muncă, să ai o predictibilitate financiară, un statut de medic așa cum există în alte state”, a afirmat medicul clujean.