În a doua Duminică din Postul Mare, ceea a marele mistic bizantin din secolul al XIV-lea, „Sfântul Grigorie Palama”, Înaltpreasfinţitul Părinte ANDREI, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului s-a aflat la Biserica parohială „Sfânta Treime” din Cluj Napoca, cunoscută și sub denumirea de „Biserica din Deal”, unde, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie cu ocazia a 230 de ani de la construirea lăcașului de cult. Edificiul este monument istoric și unul dintre simbolurile ortodoxiei clujene, construită fiind în anul 1795 de către românii din Cluj, cu sprijinul negustorilor macedo-români.
Numeroșii credincioşi care au participat la marele eveniment au ținut să-și arate reconoștința față de cei care au slujit în acest lăcaș de cult și au ținut aprinsă flacăra credinței ortodoxe și a conștinței neamului românesc în orașul Cluj. Printre cei care au asistat la Sfânta Liturghie s-au numărat prefectul județului Cluj, Maria Forna, primarul Emil Boc, precum și academicienii Vasile Pușcaș și Ioan Bolovan.
„Sfânta Treime” a fost singura biserică ortodoxă din cetatea Transilvaniei timp de 136 de ani, în perioada 1921 – 1932 având statutul de catedrală episcopală. În anul 1811, episcopul Vasile Moga a fost instalat ca episcop al românilor ortodocși din Transilvania, iar în decembrie 1921, tot în acest lăcaș Nicolae Ivan a fost întronizat ca episcop al Eparhiei Vadului, Feleacului și Clujul. În perioada 1946 -1951, părintele Florea Mureșanu, mărturisitor al credinței și deținut politic, care a sfârșit în închisoarea de la Aiud, în ianuarie 1963, a fost preot paroh la această biserică. Între 1931 și 1932 lăcașul de cult a avut statutul de catedrală episcopală.
Recunoștință față de înaintași
„Prin organizarea acestui moment aniversar, dorim să ne arătăm mulțumirea și recunoștința față de înaintașii noștri pentru moștenirea pe care am primit-o și în același timp dorim ca participarea la liturghie să fie o ocazie de a ne reînnoi angajamentele noastre față de Dumnezeu, de a îndeplini misiunea bisericii cu cât mai multă dăruire și împlicare. Prin aniversarea celor 230 de ani de la construcția bisericii, dorim să cinstim cu reverență memoria înaintașilor, nădăjduind să primim har și binecuvântare cerească”, spune părintele Cristian Baciu.
De-a lungul timpului, în biserica „Sfânta Treime” au avut loc multe evenimente remarcabile dar, dincolo de acest aspect, acest refugiu sufletesc a reprezentat locul unde s-au adunat românii ortodocși din Cluj în momentele de cumpănă ale istoriei: de exemplu, cu ocazia Procesului Memorandiștilor, din anul 1890, sau cu ocazia plecării delegației clujenilor spre Albă Iulia la 1 Decembrie, 1918, cu ocazia Marii Uniri.
În „Biserica din deal” au slujit doi sfinți canonizați de Biserica Ortodoxă Română: Sfântul ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei și Sfântul preot mărturisitor Liviu Galaction, de la Cluj, canonizat în 2025, care își avea locuința în arealul parohiei. Preotul Galaction și-a botezat copiii în „Biserica din deal” și a slujit-o cu abnegație. Ulterior, Galction a devenit coleg de suferință,în închisoarea de la Aiud, cu preotul Florea Mureșanu, fost paroh al bisericii și protopop al Clujului, care s-a jertfit pentru credință și neam în ianuarie 1963.
„Vin să mă încarc de spiritualitate!”
Prezenți la slujba de aniversare a celor 230 de ani de la construcția bisericii parohiale „Sfânta Treime”, credincioșii și-au manifestat deschis și onest bucuria:
Luciana Pop, asistentă medicală din Huedin: „Am crescut pe strada Bisericii Ortodoxe, iar când eram copil veneam aici cu părinții la slujbă. Mi-e familiară această biserică. Astăzi am revăzut, la slujbă, câteva persoane cu care am fost colegă de liceu aici, la Cluj. Este o zi importantă pentru mine nu doar pentru că particip la această aniversare, ci și pentru că pe la 18 ani, când m-am îmbolnăvit, părinții m-au adus aici, preotul s-a rugat pentru mine și, prin rugăciune, la care s-a adăugat tratamentul medicamentos, m-am vindecat. Eram la vârsta cât orice fată dorește să se bucure de viață, de un prieten, iar eu sufeream. De atunci nimeni nu-mi poate lua gândul că rugăciunea nu ajută la vindecare. Pentru că Bunul Dumnezeu nu uită pe cei ce strigă la El. Și la Huedin, în fiecare duminică eu sunt la slujbă. Nimeni nu mă poate desprinde de legătura mea cu preotul, cu biserica, cu Dumnezeu”, menționează Luciana Pop.
Vasile Marcu Trăistaru locuiește în cartierul Gheorghieni, a fost toată viața merceolog, dar pentru că fiica sa, Maria, i-a dat vestea unei slujbe de excepție, la care ia parte și Mitropolitul Andrei Andreicuț, a ținut să fie prezent. „Mă bucur când pot să-mi alimentez viața duhovnicească. De obicei merg la biserica noastră, de pe strada Slănic. O biserică mare și frumoasă. Dar în urmă vreo 15 ani ani am trecut întâmplător pe aici și slujea părintele Bartolomeu Anania. A vorbit despre pilda „Samaritenul milos”. Atât de mult mi-a plăcut că mi-a rămas drag acest lăcaș. La vârsta mea mi-e greu să tot ajung pe aici, dar am rămas în minte cu predica aceea ascultată cânva la Biserica din Deal și momentele acelea m-au făcut să mă întorc astăzi aici”, spune Vasile Trăistaru.
Valeria Crișan este clujeancă și profesoră de chimie. „Din păcate vin mai rar la biserică, pentru că fac naveta de la Brașov. Dar atunci când simt nevoia, prefer să vin aici, deși îmi este mai aproape catedrala. Evenimentul de astăzi este unul de referință pentru aceast spațiu nu este doar unul al închinării, ci și un martor al istoriei acestor meleaguri. Mama mea a văzut în tinerețea ei mai multe personalități ale culturii clujene – DD. Roșca, Victor Papilian, Lucian Blaga – care au participat la slujebele de la această biserică. Eu nu vreu să exagerez dar acest spațiu a avut întodeauna o anume solemnitate, o amprentă cultural-liturgică pronunțată, a avut preoți cu carismă și discurs, a fost o insulă de refulare sufletească chiar și în vremea comuniștilor. Astăzi sunt aici ca să mă încarc de spiritualitate, să mă rog, să aprind o lumânare, să ascult un cuvânt duhovnicesc”
Marian Someșan participă regulat la slujbele de dumincă. „Deși locuiește pe strada Avram Iancu, merg mai mult în Mănăștur pentru că îmi duc și nepoții la catedrala de acolo. Îmi pare rău că stau afară și nu pot vedea în direct la slujbă. Mă uit pe ecranul mare din curte, ascult la difuzoarele de afară dar nu este tot una pentru mine. Atmosfera din biserică nu poate fi înlocuită cu nimic, oricât de frumos at fi afară. Eu vin la închinare pentru mă rog mereu lui Dumnezeu zilnic. Am experiența asta și am constatat că Dumnezeu m-a ajutat. Am avut cânva un accident sever și prin rugăciuni și credință m-am recuperat. Desigur, am mers și la medic. Și medicul mi-a spus că este bine să mă rog, asta mă ajută. Biserica, preoții, credința, rugăciunea, inima sinceră sunt cele mai puternice „arme” împotriva răului. Mă bucur că am reușit să ajung la această sărbătoare. Doamne ajută!”
Suita slujitorilor
Din anul 1818, in incinta complexului parohial funcţionează şi protopopiatul Clujului, avându-l ca prim protopop pe preotul Ilie Fulea. În această biserică au slujit preoţii: Ilie Fulea, Grigorie Gal, Vasilie Roşescu, Tuliu Roşescu, toţi înmormantaţi în micul cimitir din faţa bisericii, Nicolae Vasiu, Ioan Costea, dr. Florea Mureşanu (fost protopop al Clujului, om de cultură, condamnat la 25 de ani de muncă silnică de către statul comunist şi care a murit la Aiud), Ioan Bunea (publicist, profesor de teologie, condamnat la 5 ani de închisoare pentru întocmirea unei programe pentru învăţământul catehetic), Titus Ţifu, Gheorghe Noveanu, Octavian Bodea, Traian Man, Simion Coman, Ioan Sâncrăian, Ioan Jeler şi dr. Cristian Baciu, consilier eparhial. În ambianţa acestei biserici, teologul şi cărturarul Florea Mureşanu a coagulat întreaga intelectualitate clujeană interbelică, într-un cenaclu la care erau prezenţi Victor Papilian, Lucian Blaga, D.D. Rosca, Valeriu Anania, dramaturgul Ion Luca, criticul literar Dumitru Micu.
Un nou veșmânt
În anul 1919, în timpul primei restaurări a fost descoperit în turnul bisericii un memoriu de o mişcătoare sinceritate, aşezat aici în anul 1877 de către fostul paroh şi protopop al Clujului, Vasilie Roşescu. Biserica ajunsă într-o stare de degradare necesita rapide intervenţii, dar şi o reconsiderare a importanţei care trebuia să i se acorde în viitor. Cu un testament neîmplinit în toate detaliile lui şi aflată într-o stare de degradare, biserica a intrat între anii 2003-2010 într-un amplu proces de rectitorire. Aceasta a primit veşmântul unei noi picturi, ce se integrează într-o armonioasă unitate stilistică şi cu icoanele de pe iconostas, executată de către pictorii Ioan şi Mariana Botiş. Au fost schimbate ferestrele în care au fost montate vitralii, cu motive geometrice, care înfrumuseţează biserica şi creează o atmosferă de meditaţie şi rugăciune, iar pe frontispiciul bisericii a fost pusă icoana ,,Sfintei Treimi“, lucrată în mozaic aurit de Murano de firma Art Georgies din Iaşi.
Beniamin Pascu
Articolul Biserica „Sfânta Treime”-230 de ani de existență și rezistență ortodoxă la Cluj apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
