De curând a apărut la editura Școala Ardeleană, cu sprijinul Fundației Transilvania Leaders, o lucrare care este o raritate în peisajul istoriografic românesc. Este vorba de sinteza Civilizația romană în Dacia, al cărei autor este reputatul istoric și arheolog, academicianul Mihai Bărbulescu (Civilizația Romană în Dacia [978-630-314-174-9] | 300.00 Lei | Editura Școala Ardeleană | Editura Școala Ardeleană). Este o carte-eveniment, o sinteză monumentală, care structurează o cantitate imensă de informație arheologică și istorică. E o lucrare care s-a născut din pasiune, din afinitate pentru civilizația romană, din admirație față de munca depusă de cei din generația domnului profesor, a profesorilor dumnealui și chiar a celor dinainte, muncă întinsă pe mai bine de 150 de ani.
Evident, nu avem aici spațiul pentru a prezenta cititorilor în detaliu toate aspectele cu privire la volum, așa că vom puncta unele care ni se par mai relevante.
Cartea are 830 pagini și următoarea structură: o Introducere (p. 9-33), Partea întâi. Aspectul provinciei (p. 35-277); Partea a doua. Munca (p. 279-436); Partea a treia. Oamenii (p. 437-609), Încheiere (p. 611-703), Anexe – Cronologia civilizației romane în Dacia (p. 707-710), o listă cu Muzee și colecții unde se păstrează materialul arheologic privind Civilizația romană în Dacia (p. 711-712), precum și o listă unde sunt menționate Parcuri arheologice și monumente izolate vizitabile (p. 713). Un rezumat extins în limba engleză (p. 715-773) este inclus la finalul volumului, alături de Bibliografie și abrevieri (p. 775-805), Proveniența ilustrațiilor (p. 806-808), Indice geografic (p. 809-820) și Indice de nume (p. 821-829). Textul conține 2682 de note de subsol, alături de 528 de figuri.
În partea de Introducere (p. 9-33), profesorul Mihai Bărbulescu prezintă informații cu privire la ceea ce știau romanii despre Dacia înainte de cucerire, despre civilizația dacică clasică, despre granițele noii provincii cucerite și despre izvoarele literare, arheologice, epigrafice, numismatice și cartografice cu privire la provincia Dacia. O scurtă prezentare a istoriei politice a Daciei încheie secțiunea introductivă.
Sunt descrise apoi, în trei părți, toate aspectele cu privire la provincia Dacia: drumurile provinciei, alimentarea cu apă, așezările, construcțiile publice (fora, palate, terme, temple, amfiteatre), castrele de legiune și cele auxiliare, sistemul de fortificații, necropolele, exploatarea resurselor naturale (piatră, fier, aur, sare), industria ceramicii, artizanii și produsele lor, arhitecții și constructorii, agricultura, comerțul și moneda, precum și militarii. De asemenea, sunt prezentate exhaustiv în lucrare aspecte cu privire la viața cotidiană, precum iluminatul, mobilierul din locuințe, bucătăria romană și descoperirile arheologice legate de ea, alimentația, îmbrăcămintea și îngrijirea corpului, podoabe, aspecte legate de familie, de medicină, de modul în care romanii călătoreau în Dacia, de evidențele arheologice cu privire la scris, de religie și credințele în lumea de apoi. Numeroase informații legate de cercetări arheologice recente au fost incluse în lucrare (e.g. drumurile romane din preajma castrului de la Sutor, apeductele și tezaurul monetar de la Potaissa, cercetări în castrele Daciei, în orașe și alte așezări etc.).
În Încheiere, autorul discută teme importante, precum romanizarea (chestiuni legate de terminologie și de percepția cu privire la acest termen), importanța studiului antichității clasice, particularitățile Daciei și romanizarea provinciei, incluzând rolul armatei în acest proces, al urbanizării, numărul locuitorilor în provincii. Profesorul Bărbulescu a fost preocupat și de soarta artefactelor, a siturilor arheologice și a monumentelor după ce romanii au părăsit provincia, așa că una din cele mai interesante secțiuni ale lucrării este partea dedicată sfârșitului provinciei Dacia (2. Dacia după romani. Primele secole, p. 657-664; 3. Între distrugere și supraviețuire, p. 664-703) unde autorul discută despre utilizarea drumurilor romane în evul mediu și în epoca modernă, reutilizarea fortificațiilor și a altor edificii romane, reutilizarea materialelor de construcții, refolosirea unor monumente vechi și a unor artefacte antice, soarta siturilor romane în evul mediu și în epoca modernă, în secolul al XIX-lea și în ultima sută de ani.
Remarcăm calitatea publicării, a ilustrației, eforturile pe care editura le-a făcut pentru ca acest volum să fie prezentat cititorilor în condiții excelente. Merită să menționăm că cei dornici să cumpere volumul au la dispoziție posibilitatea de a achiziționa, alături de versiunea tipărită, și versiunea pdf a cărții (Civilizația Romană în Dacia (eBook) [978-630-314-223-4] | 100.00 Lei | Editura Școala Ardeleană | Editura Școala Ardeleană).
Încheiem cu un gând pe care și autorul acestei lucrări l-a pus în evidență la finalul cărții. E important să ne cunoaștem istoria, trecutul, patrimoniul. Cu respectul cuvenit pentru toți cei care au contribuit, de-a lungul timpului, la cunoașterea civilizației romane din Dacia, profesorul Mihai Bărbulescu a reușit, pe deplin, exhaustiv, printr-un text elegant, atent prezentat, să înfățișeze „cât mai veridic civilizația romană provincială, așa cum a fost și atât cât a fost” (p. 7).
Din această lucrare, și din celelalte publicate de către academicianul Mihai Bărbulescu reiese pasiunea autorului pentru istorie, arheologie, istoria artei și a arhitecturii, istoria religiilor, într-un cuvânt, pasiunea pentru civilizația romană în toate aspectele sale. Îndrăznim să spunem că mulți ani, multe decenii de acum înainte, Civilizația romană în Dacia va fi lucrarea de referință pentru toți cei care se ocupă de istoria și arheologia Daciei romane, pentru cadre didactice și studenți deopotrivă, și pentru specialiști din țară și din străinătate.
Conf. univ. dr. habil. Florin-Gheorghe Fodorean
Departamentul de Istorie Antică și Arheologie
Facultatea de Istorie și Filosofie
Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Articolul Civilizația romană în Dacia-o raritate în peisajul istoriografic românesc apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
