Pachetul 3 de reforme ar urma să includă trei componente majore: reforma administrației locale și centrale, „reglarea pensiilor speciale” și un pachet de relansare economică. Momentan nu există o dată clară pentru lansarea oficială a acestui set de măsuri, însă în interiorul coaliției se discută despre necesitatea stabilirii unor termene concrete, cel puțin pentru reducerea posturilor din administrația centrală. Oamenii de afaceri clujeni, funcționarii publici, studenții, cadrele didactice consideră că nu se constată o disponibilitate reală pentru deblocarea reformei administrative și nici pentru relaxarea măsurilor fiscal-administrative. Lucia Avramescu-Șandru, antreprenor al unei firme de construcții din Cluj, consideră că „…actuala Coaliție este una săracă în bani dat bogată în orgolii, intersul României și al românilor căpătând un loc secund în actul negocierilor și în identificarea soluțiilor de ieșire din criză!”
Chiar trebuie să ne „decarbonizăm”?
Lucia Avramescu – Șandru menționează: „Am văzut în proiectul Pachetului 3 că sunt menționate o serie de investiții în domeniul energiei, în vederea impulsionării economiei. Desigur, la modul general deocamdată. Problema importurilor de energie la orele vârfului de grafic este una severă pentru România, mai ales că acest transfer energetic se derulează ca import, sub incidența unor prețuri uriașe. Și nu numai iarna are loc aces import, ci pe întreg anul. Culmea este că în urmă cu vreo trei ani, în 2023, România înregsitra un excedent de 3,1- 3,2 TWH de energie între cantitățile exportate și importate. Prin 2024 se înregsitrau indicii că situația s-ar putea schimba. Potrivit datelor pe care le-am citit într-un cotidian economic, anul trecut România a trebuit să importe o cantitate de energie electrică de 2,9 TWh pentru a satisface nevoia internă de consum, uneori la prețuri duble față de cea produsă în țară. Stau și mă întreb cum a ajuns România într-o astfel de situație? Este adevărat că o bună parte din energia pe care se bazează este de natură teoretică, în sensul că această energie este furnizată de surse hidro, eoliene etc. Eu, ca inginer în probleme de energetică, consider că importurile apar nu pentru că nu sunt capacități suficiente de producție în țară, ci pentru că nu există flexibilitatea necesară pentru a compensa lipsurile temporare din producția internă. Pe mine, ca antreprenor care dețin și o stație de betoane și care înregistrează consumuri mari de energie, mă afectează această situație. De ce nu se dă drumul oare la centralele pe cărbune? Nu este de acord Uniunea Europeană, care ne impune să ne „decarbonizăm”? Eu cred că negocierile ar putea relaxa această situație, măcar parțial. Sesizez în permanență discuții complexe pe această temă, care implică o luptă între necesitatea securității energetice și angajamentele de mediu. Dar aceste centrale sunt „vitale” în primul rând pentru a evita un blackout (pana totală de curent – n.r.), dar ajută și la scăderea prețurilor la energie. Importul de energie este mai scump decât exportul de energie. Problema prețurilor la energie va rămâne un obstacol greu de trecut și de antreprenori și de populație. Se vor închide firme tot mai multe, iar fără energie electrică oemenii nu vor avea căldură, nu vor putea găti, nu își vor putea asigura igiena. Riscurile sunt mari. Deci, unde vrem să ajungem? Este o temă urgentă de reflecție pentru guvernanți!” spune Lucia Avramescu – Șandru.
Proiectul de lege prin care urmează să fie reduse ceheltuielile din administrația publică centrală și locală prevede eliminarea a peste 6.100 de posturi de consilieri personali dintr-un total de 10.126 de posturi prevăzute acum în organigramă, la nivel național. Este vorba despre consilieri la cabinetele premierului, miniștrilor și aleșilor locali. Va fi redus și numărul de polițiști locali în funcție de numărul de locuitori. De exemplu, primăriile din localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă bugetul local acoperă integral costurile de funcționare. Proiectul de lege mai prevede o scădere cu 10% a cheltuielilor de personal.
De la o mare „necesitate”, la o mare nedreptate!
Otilia-Lidia Mateiaș este funcționar public, cu o vechime de 21 de ani, la una din administrațiile locale din județul Cluj. Aceasta spune: „Primăriile nu trebuie să fie instituţii profitabile, așa cum conisideră guvernul, ci să lucreze eficient pentru cetăţeni. Aceștia au înţeles foarte bine mesajul transmis de noi, funcționarii. Noile măsuri sunt în defavoarea cetăţeanului. Personal mai puțin în primării înseamnă ca problemele oamenilor să fie rezolvate într-un termen mai lung. Guvernul trebuie să asigure finanţarea primăriilor pentru ca cetăţenii să aibă un trai decent. Preşedinta SCOR Cluj, Cornelia Delimoţ, a spus bine ce a spus într-o declaraţie de presă, și anume că nici în acest moment veniturile funcționarilor publici de comună, așa cum sunt și eu, nu se compară cu cele ale colegilor din municipii şi că aceste tăieri, inclusiv din salarii, vor afecta şi mai mult standardul social al acestei categorii de salariați. Guvernul insistă cu tăierea de 30% a grilelor de personal şi cu 10% a cheltuielilor totale cu salariile. De asemenea se merge pe reducerea funcţionarilor la jumătate de normă. Totodată, se taie din grila de salarii la primăriile care nu reuşesc să acopere aceste cheltuieli din taxe şi impozite. Dar sunt localităţi în care localnicii refuză să plătească impozitele majorate şi consideră ca fiind incorect ca jumătate din aceste impozite colectate să plece la Guvern. Nu e corect. Noi din ce să mai facem investiţii pe raza comunelor? Oamenii plătesc impozite și taxe ca să se facă ceva în satul în care trăiesc şi unde plătesc aceste datorii către stat. Este o mare nedreptate care ni se face!” a menționat Otlia Mateiaș.
Lipsă de viziune în rândul celor care ne conduc
Ioan – Laurian Pop este student la UBB Cluj în anul al III-lea. Dorește să continue la masterat și doctorat. Tăierea burselor va reprezenta pentru acutizarea problemei sociale. Acesta declară: „Intenția guvernului de a subția bursele este un abuz și o desconsiderare. Mulți dintre noi avem probleme sociale serioase. De pildă eu am doi frați mai mici, iar tatăl a decedat în urmă cu 4 ani. Mama lucrează la o firmă privată în județul Bihor, de unde suntem noi. Dar mai are două guri de întreținut acasă, frații mei fiind unul în clasa a XI-a, respecitv în clasa IX-a. Eu nu primesc bani de acasă decât foarte rar și de altfel nici nu vreau. Guvernul se gândește oare că fiecare leu pe care mi-l ia îmi face viața mai grea? Și noi avem nevoie să ne hrănim suficient, să ne procurăm haine, să ne cumpărăm câte o carte de specialitate….Este o rușine ce face guvernul. Cred că o lipsă de educație și de viziune se constată în rândul celor care ne conduc” – declară Ioan – Laurian Pop.
La rându-i, Sergiu Covaci, președintele ANOSR, spune„Nu ne dorim că ai noștri colegi să fie puși în situația să se angajeze pentru a se putea menține la studii, să renunțe la un parcurs academic. Rata de abandon este destul de ridicată în România. Suntem unul dintre statele cu aproximativ 40% rată de abandon universitar și cu siguranță nu ne dorim că ai noștri colegi care trebuie să lucreze, trebuie să se angajeze pentru a se putea menține la studii, să renunțe la un parcurs academic de care ar trebui să beneficieze în mod normal. La asta să reflecteze guvernul, nu la tăieri de burse!”
Baniamin Pascu
Articolul Al treilea pachet de reforme Bolojan, făcut praf la Cluj apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
