Fondată în 1945 de preotul, profesorul și compozitorul Augustin Bena, Corala Voci Transilvane a Casei de Cultură a Studenților Dumitru Fărcaș din Cluj-Napoca este una dintre cele mai longevive și apreciate formații corale din România. Cu un repertoriu impresionant, ce cuprinde peste 440 de lucrări interpretate în 38 de limbi, corala a susținut de-a lungul anilor sute de concerte atât în țară, cât și pe scene internaționale, promovând cultura muzicală românească și universală.
Sub îndrumarea dirijorului Adrian-Nicolae Corojan, aflat la pupitru din 1994, ansamblul a evoluat constant, ajungând să fie recunoscut nu doar pentru calitatea artistică a interpretării, ci și pentru activitatea sa prolifică. Cu 764 de concerte la activ, dintre care 174 în străinătate, Corala Voci Transilvane a reprezentat România în fața unor audiențe diverse, de la catedrale impunătoare până la spații neconvenționale.
Prestigiul formației este confirmat de recunoașteri importante, precum Medalia „Distincția Culturală” acordată de Academia Română – Filiala Cluj sau momentul special din anul 2000, când Papa Ioan-Paul al II-lea a adresat un mesaj în limba română coralei și i-a oferit binecuvântarea sa.
Despre această istorie bogată, despre provocările și bucuriile conducerii unui ansamblu coral atât de apreciat, am stat de vorbă cu dirijorul Adrian-Nicolae Corojan, cel care a modelat identitatea artistică a Coralei Voci Transilvane în ultimele trei decenii.
- Corala Voci Transilvane împlinește 80 de ani de existență. Ce credeți că a contribuit cel mai mult la longevitatea și succesul său?
În primul rând, pasiunea coriștilor, dârzenia și hotărârea dirijorilor. Apoi, colaborarea cu publicul – pentru că succesul unui cor depinde de două aspecte esențiale: adaptarea la cerințele publicului și valorificarea potențialului coriștilor. Corala noastră a reușit să se reinventeze constant, păstrând totodată tradiția și calitatea interpretativă.
- Cum a evoluat corala din 1994, de când ați preluat îndrumarea sa, până în prezent? Ați cunoscut peste 400 de coriști.
Când am preluat corala, pe 4 martie 1994, la prima repetiție sub bagheta mea existau doar trei piese în repertoriu, iar repetițiile se desfășurau o dată pe săptămână, timp de aproximativ o oră. Am considerat că este necesară o schimbare și am stabilit două repetiții pe săptămână, care treptat s-au extins la aproape trei ore. Vă dați seama, de la trei piese am ajuns la peste 150!
În acest an, pe 4 martie 2025, concertul de primăvară pe care l-am susținut a marcat aniversarea a 31 de ani de când am preluat conducerea coralei. Iată câteva dintre concertele pe care le-am susținut deja în 2025: în 6 februarie – Recital coral la Pensiunea Casa Marina, Eșelnița, în 7 februarie – Recital coral la Hotel Roman, Băile Herculane și Ofrandă muzicală la Capela Imperială Romano-Catolică, Băile Herculane, în 8 februarie – Recital coral la Muzeul de Istorie, Drobeta-Turnu Severin și Ofrandă muzicală la Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire”, Orșova, în 28 februarie – „Concertul Primăverii” din ciclul Concertul Anotimpurilor, împreună cu Muzica Militară a Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, la Sala Laurențiu Hodorog a Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, în 4 martie – „Mărțișoare Muzicale”, concert din ciclul Concertul Anotimpurilor.
- Corala a cântat în locații extrem de variate, de la săli de spectacole la biserici și mănăstiri. Cum influențează spațiul interpretarea și experiența publicului?
Spațiul este esențial în interpretarea corală. Acustica influențează profund sunetul și impactul emoțional al pieselor. Noi nu suntem adepții amplificării, deoarece aceasta poate distorsiona sunetul. De aceea, preferăm biserici sau săli cu o acustică foarte bună.
Nu doar spațiul contează, ci și publicul și tipul de eveniment. Alegerea repertoriului trebuie să țină cont de capacitatea de receptare a audienței. Suntem un cor alcătuit din membri cu diverse profesii – tehnicieni, funcționari, cadre didactice, medici, economiști, juriști, ingineri, artiști. Nu suntem un cor de profesioniști, dar prin muncă, repetiție și metode bine structurate reușim să atingem un nivel semi-profesionist. Ceea ce ne caracterizează cel mai bine este pasiunea cu care cântăm.
- Ați susținut concerte în 20 de țări străine. Există o experiență de turneu care v-a rămas profund întipărită în memorie?
Sunt foarte multe astfel de momente memorabile. Am avut privilegiul să cântăm în locuri la care nici nu am visat.
Un moment deosebit a fost în anul 2000, când am participat la un turneu-pelerinaj la Vatican. În timpul audienței plenare cu Sfântul Părinte Ioan-Paul al II-lea, ne-am trezit că Papa ne vorbește în românește! Eram doar câțiva români într-o mare de oameni adunați în Piața San Pietro. A fost un moment incredibil, pe care nu-l voi uita niciodată.
O altă experiență specială a avut loc la Strasbourg, în anul centenarului Marii Uniri, în 2018. La finalul concertului nostru, s-a apropiat un domn și ne-a spus: „Mă numesc Vasile Goldiș. Am venit din patru landuri ca să ascult muzică românească.” Era nepotul marelui patriot Vasile Goldiș!
Tot în diaspora, la Bruxelles, am avut parte de un alt moment emoționant. După un concert, s-a apropiat o doamnă și ne-a spus că este principesă Ghica, născută la Londra, și că a venit special să ne asculte.
Iar ultima experiență deosebită a fost în decembrie 2024, când am fost invitați de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, împreună cu Principele Consort și două principese, pentru a deschide Târgul Regal de Crăciun de la Săvârșin.
Suntem un cor care cântă cu suflet, și chiar dacă pot apărea mici greșeli, autenticitatea interpretării noastre reușește mereu să impresioneze. Această sinceritate în actul artistic creează amintiri minunate atât pentru noi, cât și pentru publicul nostru.
- Corala reunește membri din diverse profesii și generații. Cum reușiți să creați un spirit de echipă și să mențineți pasiunea pentru muzică?
Datorită faptului că suntem un cor format din oameni cu profesii și abilități diverse, nu suntem un ansamblu de profesioniști, dar prin repetiție, metode bine structurate și multă dăruire, reușim să atingem un nivel semi-profesionist. Ceea ce ne definește cel mai bine este pasiunea. Am colaborat cu mulți soliști profesioniști care preferă să cânte cu un ansamblu pasionat, chiar dacă nu este un ansamblu profesionist. Contează foarte mult atitudinea interpretului: dacă abordezi muzica ca pe o simplă meserie, vibrația transmisă publicului nu mai este aceeași. Dar atunci când cânți cu suflet, publicul resimte această energie și pleacă acasă cu o stare de bine.
Un alt aspect esențial este pregătirea noastră. Ca dirijor, sunt adeptul coristului care înțelege ceea ce cântă. Nu vrem coriști care doar reproduc sunete mecanic, ci oameni care cunosc și simt muzica. De aceea, am introdus de la început o alfabetizare muzicală, astfel încât fiecare să poată citi partituri măcar orientativ. În paralel, lucrăm la educația vocală: tehnică, respirație, intonație, dicție. Textul este esențial, de aceea analizăm mereu sensul acestuia și stabilim reguli de pronunție pentru sincronizare perfectă. De fapt, la Voci Transilvane, deși suntem o formație muzicală, regina nu este melodia – regina este textul, iar partitura se mulează pe acesta într-o simbioză perfectă.
În timp, se creează un spirit de echipă puternic, o atmosferă familială. Chiar dacă fiecare vine obosit după serviciu, în momentul în care începe repetiția, grijile cotidiene dispar.
- Ce piese sunt cel mai bine primite de public?
Publicul reacționează diferit în funcție de vârstă și de stilul muzical abordat. Pentru tineri, alegem un repertoriu activ, dinamic, care să mențină atenția și interesul. În schimb, publicul matur apreciază și romanțele sau muzica clasică. Un aspect valabil pentru toate categoriile este preferința pentru melodii celebre.
După pandemie, am început să transpun melodii celebre pentru cor. Având obligația de a lucra de acasă în acea perioadă, am dedicat timp aranjamentelor corale pentru piese cunoscute. De exemplu, la ultimul concert am cântat Volare (Domenico Modugno) și Que Sera, Sera (Doris Day), iar publicul a fost încântat. Adaptarea melodiilor cunoscute pentru cor a fost o idee de succes, iar publicul nostru a rămas fidel.
- Ce provocări întâmpinați?
Una dintre marile provocări este concurența cu oferta vastă de evenimente din cultura de masă. Nu putem concura cu marile festivaluri sau concerte comerciale, dar încercăm să ne adaptăm și să rămânem relevanți. De aceea, suntem deschiși, dinamici și mereu în căutare de idei noi.
- Care sunt planurile de viitor pentru Corala Voci Transilvane? Ce pregătiți pentru concertul aniversar din 10 iunie?
Pentru aniversarea de 80 de ani, pregătim un concert special intitulat Cântec, Joc și Voie Bună – Voci Transilvane la 80 de ani. Va fi un eveniment dedicat folclorului românesc, cu prelucrări din toate regiunile țării. Ne dorim să fie o celebrare a bucuriei și a tradiției. Singura excepție va fi o lucrare de Nicolae Oancea, un cântec de compoziție specială.
În final, doresc să subliniez o realitate care mă întristează: participarea tinerilor la acțiunile culturale este în scădere. Îmi doresc ca mai mulți tineri să descopere frumusețea muzicii corale și să ni se alăture. Corala Voci Transilvane nu este doar un ansamblu muzical, ci o familie unită prin pasiunea pentru muzică.
La mulți ani, Corala Voci Transilvane! 80 de ani de excelență corală nu sunt doar o aniversare, ci o mărturie a devotamentului, muncii și iubirii pentru muzică. Să rămâneți mereu la fel de pasionați și să bucurați sufletele publicului încă mulți ani de acum înainte!
Interviu realizat de Mara A. MUNTEAN
Articolul Interviu cu maestrul Adrian-Nicolae Corojan: Corala Voci Transilvane a Casei de Cultură a Studenților Dumitru Fărcaș din Cluj-Napoca – o tradiție corală de opt decenii apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
