17 noiembrie 2026
Claudiu Târziu subliniază necesitatea consolidării puterii de negociere a fermierilor și a sprijinului predictibil în agricultura europeană.

Într-o lume în continuă schimbare, agricultura europeană se află la o răscruce crucială. Europarlamentarul Claudiu Târziu, membru al grupului ECR din Parlamentul European, a subliniat în cadrul unui eveniment de înalt nivel importanța unei politici agricole care să sprijine fermierii în fața provocărilor actuale. Acesta a discutat despre prioritățile necesare pentru a asigura sustenabilitatea și competitivitatea sectorului agricol european, evidențiind nevoia de a consolida puterea de negociere a fermierilor și de a oferi un sprijin predictibil și eficient.

Contextul actual al agriculturii europene

Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene a fost esențială pentru dezvoltarea agriculturii în Europa de după al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, în contextul globalizării și al schimbărilor climatice, sectorul agricol se confruntă cu provocări fără precedent. Crizele de aprovizionare, fluctuațiile prețurilor și nevoia de a respecta standardele de mediu sunt doar câteva dintre aspectele care pun presiune pe fermieri. De aceea, discuțiile despre viitorul PAC, în special după 2027, devin din ce în ce mai relevante și necesare.

Claudiu Târziu a evidențiat faptul că, în ciuda importanței agriculturii pentru economia europeană și pentru securitatea alimentară, fermierii se confruntă adesea cu o putere de negociere limitată. Acest aspect este amplificat de birocrația existentă și de structurile de piață care nu răspund întotdeauna nevoilor reale ale producătorilor. Astfel, este esențial ca fermierii să aibă un cuvânt mai greu de spus în ceea ce privește prețurile și condițiile de vânzare.

Prioritățile lui Claudiu Târziu pentru viitorul PAC

Printre prioritățile menționate de Claudiu Târziu se numără menținerea finanțării europene pentru programul școlar și intervențiile sectoriale, aspecte care sunt vitale pentru sprijinul fermierilor. Acesta a susținut că programul pentru școli, care oferă fructe, legume și lapte elevilor, trebuie să rămână sub egida regulamentului OCP. Această continuare a finanțării este crucială, deoarece permite fermierilor să participe la un program care nu doar că îi susține financiar, dar contribuie și la educația nutrițională a tinerilor.

În plus, Târziu a subliniat necesitatea de a avea intervenții sectoriale multianuale obligatorii, în special în domeniul fructelor, legumelor și vitivinicol. Aceste intervenții oferă fermierilor stabilitate și predictibilitate, esențiale pentru planificarea pe termen lung a investițiilor. Aceste măsuri nu numai că sprijină producția agricolă, dar contribuie și la dezvoltarea economiei rurale.

Gestionarea crizelor de aprovizionare: o provocare de actualitate

În contextul crizelor recente de aprovizionare, Târziu a subliniat importanța pregătirii pentru astfel de situații. El a propus crearea unor planuri simple de răspuns la crize, care să fie adaptate nevoilor specifice ale fiecărei regiuni. Astfel, fiecare stat membru ar trebui să aibă capacitatea de a răspunde rapid și eficient la crizele de aprovizionare, folosind instrumente adecvate și având o strategie bine definită.

Aceste măsuri sunt esențiale nu doar pentru a asigura securitatea alimentară, ci și pentru a proteja fermierii de fluctuațiile de pe piață care pot afecta grav veniturile acestora. Târziu a subliniat că autoritățile au deja informații valoroase care pot fi centralizate și utilizate pentru a anticipa și a răspunde la crize, fără a impune sarcini suplimentare fermierilor mici și mijlocii.

Consolidarea puterii de negociere a fermierilor

Un alt aspect crucial pe care Târziu l-a abordat este consolidarea puterii de negociere a fermierilor. Acesta a subliniat necesitatea unor organizații de producători puternice, care să poată negocia în comun prețurile și condițiile de vânzare. În acest context, crearea unui sector distinct pentru culturile proteice în cadrul OCP ar putea sprijini producția europeană și ar reduce dependența de importuri.

Fermierii, care de multe ori se confruntă cu dificultăți în a găsi cumpărători pentru recoltele lor, ar beneficia de pe urma unor contracte negociate în comun, care le-ar oferi o poziție mai puternică pe piață. De asemenea, prin asociații, fermierii ar putea să investească împreună în infrastructură, cum ar fi depozitele și unitățile de procesare, ceea ce le-ar permite să adauge valoare produselor lor și să-și diversifice sursele de venit.

Implicarea statelor membre și a regiunilor în definirea politicilor agricole

Claudiu Târziu a pledat pentru un rol mai important al statelor membre și al regiunilor în stabilirea priorităților de investiții. Aceasta este o schimbare semnificativă, având în vedere că actuala PAC este adesea percepută ca fiind dictată de birocrația europeană, fără a ține cont de nevoile specifice ale fermierilor din diverse regiuni. Fiecare regiune are particularități și provocări diferite, iar politicile agricole ar trebui să reflecte aceste realități.

Prin implicarea mai activă a statelor membre, sprijinul european ar putea deveni mai adaptat la nevoile locale, crescând astfel eficiența și impactul investițiilor. Aceasta ar putea duce la o agricultură mai sustenabilă și mai profitabilă, ceea ce ar beneficia nu doar fermierii, ci și comunitățile rurale în ansamblu.

Viitorul agriculturii europene: provocări și oportunități

Privind spre viitor, agricultura europeană se confruntă cu provocări complexe, dar și cu oportunități semnificative. Într-o lume tot mai globalizată, este esențial ca fermierii europeni să fie pregătiți să facă față competiției internaționale, dar și să își adapteze practicile pentru a răspunde cerințelor de mediu și sustenabilitate. Reformarea PAC poate oferi un cadru favorabil pentru a realiza aceste obiective, dar este crucial ca fermierii să fie implicați activ în procesul de decizie.

În concluzie, Claudiu Târziu a subliniat că viitorul agriculturii europene trebuie să fie construit în jurul fermierilor, nu al birocrației. Această viziune necesită o reformare profundă a modului în care sunt stabilite politicile agricole, asigurându-se că fermierii au acces la resurse, au o putere de negociere adecvată și beneficiază de un sprijin predictibil. Numai astfel agricultura europeană poate rămâne competitivă și sustenabilă în fața provocărilor viitoare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *