În inima Munților Cantabrici, în pitoreasca Asturias, un eveniment cultural de amploare a adus împreună valori românești din diaspora, sub semnul lui Constantin Brâncuși. Festivalul „CultuRo”, dedicat artei și literaturii românești, a reunit peste 100 de scriitori, artiști și reprezentanți ai comunităților românești din întreaga Europă, transformând nordul Spaniei într-un spațiu vibrant de întâlnire interculturală.
Contextul Istoric și Cultural al Asturias
Asturias, o regiune situată în nord-vestul Spaniei, este cunoscută nu doar pentru peisajul său montan, ci și pentru moștenirea sa istorică profundă. Această zonă a fost influențată de diverse culturi de-a lungul secolelor, de la romani la vizigoți, prinzându-se astfel o identitate culturală unică. Asturienii, cu trăsături fizice și valori de comunitate ce par a semăna cu cele ale românilor din regiunile montane, cum ar fi Apusenii, își păstrează tradițiile și obiceiurile, reflectând o moștenire proto-latină care poate fi comparată cu cea a românilor.
În acest context, festivalul „CultuRo” a reprezentat nu doar o celebrare a culturii românești, ci și o formă de reconectare cu rădăcinile comune. Asemănările lingvistice și culturale, cum ar fi utilizarea diftongului „au” sau a articolului enclitic, subliniază legăturile profunde dintre cele două culturi. Această apropiere a fost resimțită nu doar de participanți, ci și de localnici, care au participat activ la evenimentele festivalului.
Desfășurarea Festivalului CultuRo 2026
Între 1 și 5 octombrie 2026, localitatea Bimenes a fost gazda celei de-a IV-a ediții a festivalului „CultuRo – Festival de Carte și Arte al Românilor de Pretutindeni”. Tematica festivalului, „2026 – Anul Constantin Brâncuși: Măiastra și eterna reîntoarcere”, a subliniat importanța artei în construirea identității culturale. Brâncuși, ca simbol al modernismului românesc, a servit drept inspirație pentru artiștii și scriitorii prezenți, care au explorat idei de creativitate și reîntoarcere la rădăcini.
Festivalul a fost organizat de Centro Cultural La Tierra Tracia, Filiala OCCIDENT Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în colaborare cu Primăria Bimenes. Activitățile s-au desfășurat în diverse spații, inclusiv Polideportivo Colegio Martimporra și Casa de Cultura de Bimenes, care au devenit centre de creație culturală. Mircea Giani Florescu, figura centrală a organizării, a demonstrat abilități remarcabile în mobilizarea comunității și în promovarea dialogului intercultural.
Componentele Festivalului: Carte, Artă și Gastronomie
Festivalul a fost structurat pe trei componente principale: Târgul Internațional de Carte din Bimenes, Târgul de Produse Tradiționale CultuRO-ES și Expoziția Colectivă de Arte Plastice și Vizuale CultuRo. Târgul de Carte a oferit o platformă pentru promovarea literaturii românești și a cărților dedicate comunităților istorice, facilitând astfel accesul cititorilor la opere deosebite. Acesta a fost un moment deosebit pentru scriitori, care, prin cărțile lor, au reușit să aducă în prim-plan teme relevante pentru comunitățile românești din diaspora.
Târgul de Produse Tradiționale a fost o celebrare a patrimoniului gastronomic și meșteșugăresc, iar expoziția de arte plastice a oferit artiștilor români contemporani o platformă de expunere. Pe parcursul festivalului, au avut loc lansări de carte, dezbateri și ateliere interactive pentru copii, toate contribuind la crearea unui spațiu dinamic de învățare și interacțiune.
Dialoguri Culturale și Identitate Națională
Unul dintre cele mai semnificative evenimente ale festivalului a fost dialogul academic și spiritual de la Biserica Ortodoxă Română din Gijón-Oviedo, care a adus în discuție importanța cultivării identității românești. Prezentarea volumului „Valahi Gorali, Vlași, Valašsko. Interpretări istoriografice” a subliniat legăturile istorice dintre comunitățile românești din diaspora și cele din România. Prezența lui Zavișa Jurj, președintele Asociației pentru Cultura Românilor/Vlahilor „Ariadnae Filum” din Serbia de Răsărit, a adus o dimensiune simbolică evenimentului, punând accent pe solidaritatea dintre românii din diferite colțuri ale Europei.
Metafora „autostrada etnogenezei” a fost utilizată pentru a descrie legăturile dintre comunitățile românești, subliniind modul în care aceste legături au rezistat trecerii timpului. Această idee a fost primită cu entuziasm de participanți, care au recunoscut importanța menținerii identității culturale, indiferent de distanțele geografice.
Implicarea Comunității și Viitorul Culturii Române în Diaspora
Un alt moment deosebit a fost propunerea de a crea un „guvern” cultural al românilor din diaspora, menționat în discuțiile cu liderii asociațiilor românești. Această inițiativă ar putea contribui la consolidarea legăturilor culturale și la sprijinirea tinerelor generații în păstrarea limbii și tradițiilor românești. Cu aproximativ 6.000 de români trăind și muncind în Asturias, integrarea lor în cultura locală este esențială pentru menținerea identității.
Autoritățile locale și regionale din Asturias și-au exprimat dorința de a dezvolta legături culturale cu România, evidențiind astfel importanța festivalului ca un vehicul de promovare a colaborărilor interculturale. Această deschidere a fost întâmpinată cu entuziasm de participanți, care au văzut în aceasta o oportunitate de a construi punți între comunități și de a promova cultura română în afara granițelor.
Impactul Festivalului asupra Cetățenilor și Viitorul Colaborărilor Culturale
Festivalul „CultuRo” a avut un impact semnificativ asupra comunității românești din Asturias, aducând împreună oameni din diferite medii și generând discuții relevante despre identitate și cultură. Participarea la evenimentele festivalului a permis cetățenilor să se reconecteze cu tradițiile românești și să își exprime mândria națională într-un cadru intercultural.
Privind spre viitor, organizatorii festivalului s-au angajat să continue proiectul, subliniind importanța efortului colectiv pentru dezvoltarea interesului față de cultură. Acest angajament sugerează nu doar o continuare a tradiției festivalului, ci și o expansiune a colaborărilor între comunitățile românești din diaspora.
Concluzie: O Misiune de Unitate Culturală
Festivalul „CultuRo” din 2026 a fost mai mult decât un simplu eveniment cultural; a fost o declarație de unitate între românii din diaspora și cei din țară, un simbol al dorinței de a păstra vii tradițiile și identitatea națională. Cu mesajul „Citește românește, gândește românește, trăiește și simte românește”, festivalul a reafirmat rolul esențial al culturii în construirea legăturilor umane, demonstrând că, indiferent de distanțele fizice, spiritul românesc rămâne puternic și viu. Astfel, Bimenes s-a afirmat ca o „capitală” culturală a românilor din Asturias, unde dorința de a colabora și a crea împreună este mai puternică ca niciodată.
