Uniunea Europeană speră la o „reacţie puternică” din partea SUA dacă Rusia continuă să refuze o încetare a focului în Ucraina, a declarat marţi dimineaţă şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas, la sosirea la reuniunea miniştrilor apărării din ţările UE.
„SUA au declarat că, dacă Rusia nu acceptă o încetare a focului necondiţionată, vor exista consecinţe. Vrem, deci, să vedem aceste consecinţe”, a declarat ea cu puţin timp înainte de începerea reuniunii în format CAE (Consiliul Afaceri Externe).
„Nu am văzut cu adevărat presiuni asupra Rusiei în urma acestor discuţii”, a adăugat ea, referindu-se la convorbirea telefonică de luni dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin.
Preşedintele american a anunţat luni că Rusia şi Ucraina vor „începe imediat negocieri în vederea unei încetări a focului” după convorbirea telefonică cu Putin, care nu a consimţit la încetarea luptelor fără condiţii, aşa cum au cerut Washington şi Kiev.
Washingtonul a promis o „reacţie puternică” dacă Rusia va continua să refuze încetarea focului necondiţionată care a fost acceptată de Ucraina, a reamintit Kaja Kallas.
„Este ceea ce vrem să vedem din partea tuturor părţilor care au declarat că vor acţiona în consecinţă”, a adăugat ea.
Mai târziu în cursul zilei urma să aibă loc şi o reuniune a miniştrilor de externe la Bruxelles, una în care – şi-a exprimat Kaja Kallas speranţa – aceştia vor ajunge la un acord privind ridicarea sancţiunilor economice asupra Siriei.
Miniştrii iau în calcul o decizie politică de a ridica sancţiunile economice, menţinând în acelaşi timp sancţiunile care vizează fostul regim al lui Bashar al-Assad şi introducând măsuri împotriva celor care încalcă drepturile omului.
„Este clar că vrem să existe locuri de muncă şi un trai mai bun pentru oamenii de Siria, în aşa fel încât să fie o ţară mai stabilă”, a mai spus Kallas la sosire.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care participă la reuniunea miniştrilor apărării, a declarat că este un lucru „foarte pozitiv” că administraţia SUA este implicată în efortul de pace în Ucraina, dar a subliniat că este crucial ca şi statele europene şi Ucraina să fie consultate.
Rutte a apreciat că este un „semn bun” că preşedintele american a purtat luni o conversaţie telefonică cu omologul său rus, Vladimir Putin, şi a salutat, de asemenea, faptul că Trump i-a informat ulterior despre conţinutul discuţiilor pe liderii europeni şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Cred că este un semn bun că acel apel a avut loc aseară. Este pozitiv că preşedintele SUA a telefonat apoi preşedintelui ucrainean şi liderilor europeni, inclusiv preşedintei Comisiei Europene (Ursula von der Leyen)”, a adăugat Rutte.
Secretarul general al NATO s-a declarat totodată foarte mulţumit că Donald Trump îşi asumă „rolul de conducere” în negocierile de pace din Ucraina.
El a reamintit că, până în ianuarie 2025, când Donald Trump s-a întors la Casa Albă, nu au existat discuţii cu Rusia şi că este un lucru pozitiv că preşedintele american a început să deschidă linii de comunicare cu preşedintele rus.
Ministrul apărării german Boris Pistorius l-a acuzat pe Vladimir Putin că nu este interesat cu adevărat de pace în Ucraina şi că nu face decât să tragă de timp în discuţiile cu SUA.
Europa trebuie să sporească presiunea asupra Rusiei impunând mai multe sancţiuni, în special asupra vânzărilor Rusiei din domeniul energiei, a pledat Pistorius.
„Am văzut atacuri masive (ruseşti) din nou în ultimele zile. Acestea spun mai multe decât declaraţiile de faţadă pe care le-am auzit până acum”, a mai afirmat el.
„Putin trage de timp în mod clar, din nefericire trebuie să spunem că Putin nu este interesat de pace”, a opinat ministrul apărării german.
Andris Spruds, ministrul apărării din Letonia, a declarat la sosirea la reuniune că ajutorul pentru Ucraina este foarte important pentru ca această ţară să poată negocia de pe o poziţie de forţă. El susţine că Letonia îşi face datoria din acest punct de vedere, instruind soldaţi ucraineni şi alocând 0,25% din PIB-ul său pentru apărarea Ucrainei.
„Cea mai bună garanţie de securitate este o armată ucraineană foarte bine antrenată şi dotată”, a subliniat el.
Spruds a mai spus că Letonia, la fel ca alte ţări, vrea să profite de iniţiativele Comisiei Europene pentru a-şi finanţa investiţiile în apărare, întrucât scopul său este să crească alocarea pentru cheltuieli militare de la 3,7% din PIB în prezent, la 5% din PIB.
El a mai declarat că ţara sa susţine negocierile de pace, deşi înţelege că este vorba despre un proces complicat. „Trebuie să fim clari cu cine avem de-a face. Avem de-a face cu un regim expansionist care nu vrea să facă pace deoarece chiar el a declanşat războiul”, a subliniat el.
În acelaşi timp, „noul pachet de sancţiuni al UE trebuie să lovească în miezul intereselor financiare ale Rusiei, în special cele legate de petrol. Cred că am făcut destul de mult în acest sens, dar încă vedem spaţiu de manevră”, a apreciat Spruds.
UE urma să adopte oficial marţi un al 17-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, care vizează noi petroliere „fantomă” utilizate pentru a ocoli sancţiunile deja existente, menite să elimine exporturile de petrol rusesc.
Un al 18-lea pachet, deja în discuţie, prevede în special „sancţiuni împotriva Nord Stream 1 şi Nord Stream 2”, după cum a anunţat săptămâna trecută preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Aceste gazoducte care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au ieşit din uz după exploziile neelucidate din septembrie 2022, la câteva luni de la începutul ofensivei ruse în Ucraina. Nord Stream 2, finalizat în 2021, nu a obţinut niciodată autorizaţia de exploatare necesară pentru a transporta gaz natural, în contextul amplificării tensiunilor cu Rusia.
În acest sens, Kaja Kallas a declarat marţi dimineaţă că UE continuă să lucreze „asupra următorului pachet de sancţiuni pentru a spori presiunea asupra Rusiei”. Acestea vizează, printre altele, „plafonarea preţului petrolului, energia şi sectorul bancar”, a precizat ea.
HINT
„Putin trage de timp în mod clar, din nefericire trebuie să spunem că Putin nu este interesat de pace”, a opinat ministrul apărării german.
Articolul UE speră la o „reacţie puternică” a SUA dacă Rusia refuză o încetare a focului apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
