Fermierii clujeni, cu toate necazurile venite peste ei
Agricultura românească parcurge o perioadă de presiune economică accentuată, determinată de creșterea simultană a costurilor de producție și de volatilitatea piețelor. În acest context, prețul motorinei a devenit un factor critic pentru funcționarea exploatațiilor agricole. În prezent, fermierii români achită motorina la prețuri care depășesc 9,70 lei/litru, în condițiile unui consum anual estimat la peste 700 de milioane de litri la nivel național.
România nu se vindecă cu subvenții
Emil Turdean, fermier din județul Cluj, menționează: „Fiecare leu în plus la prețul motorinei scumpește lucrările și grevează pe bugetul fermierului. Asta este cu adevărat o problemă. Dar ceea ce cred eu că ne afectează și mai mult este lipsa de consecvență a statului. Componenta politică este prioritară în continuare. Trebuie să terminăm cu pomenile electorale, cu promisiunile făcute fermierilor, cu tot felul de facilități nejustificate. Agrigultura în România – și nu numai – nu se face apelând la mecanisme și tertipuri, de genul dobânzi mai mici, tichete nu știu de care, ajutoare de tot felul, acordate fermierilor. România nu se vindecă, nu iese din impas în felul acesta. Adevărul este unul dur, pe care nu mă sfiesc să-l pronunț: La ora actuală, în țară există aproximativ 700.000 de ferme din care, în opinia mea, doar vreo 75.000 își achită deplin datoriile față de stat și sunt în rânduială cu fiscul. Restul lucrează cum pot, mai plătind-și datoriile, mai sărind peste ele…Dar toți fermierii vor ajutoare, subvenții, facilități de tot felul. Acum se plâng toți că a crescut prețul la motorină. Da, lucrul acesta afectează regimul cheltuielilor. Dar dincolo de asta problemele agriculturii românești sunt mult mai grave. Și din păcate nimeni nu se ocupă în mod serios de rezolvarea lor!” spune Emil Turdean.
Statul: Plafonare să fie, dar la privat
Ioan Bunga, fermier din județul Cluj are 50 de hectare cultivate cu porum, orz și grâu în județele Cluj, Sibiu și Albă. Acesta menționează că pentru un ciclu complet de producție consumul mediu este de 80 – 90 de litri de combustibil la hectar. „Scumpirea motorinei afectează prețul lucărilor de primăvară, al arăturii, al însămânțărilor. Problema este că nu avem de-a face doar cu un vârf de grafic. Adică prețurile au crescut, au atins în maximum și apoi vor scădea. El au crecut și vor rămâne crescute, intrând în continuare în palier. Chiar dacă barilul de petrol mai scade la preț, chiar dacă războiul din Golf se finalizează într-un fel sau altul. Așa este la noi. Nimeni nu mai verifică dacă prețul crescut se justifică în continuitatea sa. Apoi nici statul nu ne ajută suficient. Se ia măsura plafonării adaosului. Da, este ceva, dar măsura este șmecherească. Statul nu reduce din accize, din ce este al lui. Este lacom după plombarea unui buget de țară pe care tot oamenii statului l-au ruinat. Statul plafonează ce nu-i al lui. Scoate castanele din foc, adică îndulcește scumirea combustibilului, băgând mâna în adaos, adică în ce nu-i a lui, ci al comerciantului. Păi ce este asta? Nu-i dictatură financiară? Ceea ce statul face este lipsit de etică față de mediul privat. În opinia mea, corect ar fi fost dacă se apela simultan la o reducere de accize și la o plafonare de ados. Adică participa și statul și privatul. Dar modul acesta de așa-zisă plafonare a prețului la carburanți „pe pielea” privatului, corodează mediul economic!” menționează Ioan Bunga.
Cumpărăm pe datorie, cu plata după recoltat...
Lucian Efrime din județul Bistrița este fermier de peste 20 de ani. Speră ca anul acesta cultura de sfeclă de zahăr să se finalizeze cu o recoltă medie de 50 de tone la hectar. Acesta menționează: „Pentru mine cel mai mare inamic nu este prețul combustibilului, deși fiecare scumpire îmi afectează bugetul. Pentru mine cel mare dușman este seceta. Anul trecut a fost unul greu de suportat financiar. Luni la rând nu a plouat, iar în timpul verii a crăpat pământul de uscăciune. Seceta din 2025 a venit după un 2024 de asemenea secetos și a afectat atât de grav situația financiară încât mulți dintre producători sunt acum executați silit. În opinia mea peste 60% dintre fermieri sunt în incapacitate de plată. Statul te execută, furnizării te execută, primăriile la fel. Corporațiile ne prestează să le plătim, băncile ne presează să le plătim.. Aproape an de an fermierii mici și medii cochetează cu falimentul. Input-uile au ajuns la prețuri tot mai greu de suportat. Doar necazul ăsta ne mei lipsea: scumpirea motorinei. Desigur, mă îngrijorează creșterea prețului la motorină dar tot atât mă îngrijorează faptul că statul nu este un partener sustenabil în achitarea promisiuniulor, a subvențiilor. Fie nu le achită la timp, fie plfoanele promise nu se respectă, fie altceva. Mulți dintre noi am ajuns să cumpărărm pe datorie, cu plata după recoltat. Iar acum statul nu vrea să plafoneze prețul motorinei tăind din accize, ci din adaosul comercial. Partea proastă este că politic, la noi nu există un consens. Guvernul face ce vrea, ministrul Agriculturii s-a specializat în promisiuni, dar noi, fermierii, tot mai greu o ducem!” spune Lucian Efrime.
Capitalul fuge de unde nu este profit
„Într-un moment în care piaţa energetică globală este deja tensionată, ideea plafonării marjelor comerciale la carburanţi în România pare, la prima vedere, o măsură de protecţie pentru consumator. În realitate, însă, mecanismele economice pe care le declanşează sunt mult mai complexe – şi, în anumite condiţii, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei şi creşterea riscului de penurie”, consideră preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă. Potrivit acestuia, marja comercială nu este profitul final al distribuitorilor, ci diferenţa brută dintre preţul de achiziţie şi cel de vânzare. În România, marja brută tipică în anul 2025 este de circa 0,10 – 0,70 lei/litru (1% – 7% din preţul final), iar profitul real este extrem de mic, în unele cazuri fiind de 2 – 30 bani pe litru. Astfel, aplicând scenariul propus de autorităţi, reducerea marjei la 50% din media ultimelor 12 luni pe baza datelor extrase de AEI din rapoartele publice ale companiilor nu ar reduce profitul companiilor, ci l-ar transforma în pierdere. „Logica economică este simplă, capitalul fuge de unde nu e profit. Orice piaţă funcţionează după un principiu de bază, marfa merge acolo unde randamentul este mai bun. În cazul carburanţilor: motorina este un produs complet fungibil; poate fi redirecţionată rapid între ţări; deciziile sunt zilnice, nu contractuale pe termen lung. Dacă în România se pierd bani din vânzare, iar în altă ţară 0,10 – 0,20 lei/l, rezultatul este inevitabil, volumele se mută din România”, arată preşedintele AEI. Acesta a dat ca exemplu plafonarea preţurilor din Ungaria (2021-2022) şi Franţa (2022-2023), care a forţat reduceri de preţ şi a menţinut presiune politică asupra distribuitorilor, Marea Britanie (2021), cu o combinaţie de marje mici, costuri în creştere şi presiune publică asupra preţurilor, Spania (2022) cu subvenţii pentru consumatori şi Italia (2022-2023), unde statul nu a plafonat direct marja, dar a început să o investigheze şi să o limiteze indirect prin presiune şi reglementare. Drept urmare, plafonarea marjelor la carburanţi sub diferite forme a adus penurie, susţine Chisăliţă.
Beniamin Pascu
Articolul Statul execută, fiscul execută, furnizorii execută, acum ne termină prețul motorinei… apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
