Muzeul de Artă găzduiește, până în 5 ianuarie 2025, Salonul Anual al membrilor Filialei Cluj Napoca a Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP). Chiar dacă mai puțin inovativ, compatativ cu ediția din 2023, Salonul UAP al acestui an excelează prin lucrări care transpun remarcabile viziuni alegorice, toate originale.
Artiști expozanți: Agachi Matei, Ágoston Árpad, Alămoreanu Alexandru, Amariei Elena, Andrei Adriana, Andreica Alina-Magdalena, Anton Calin-Raul, Antoniu Ioana, Aramă Adrian, Avram Stefan, Bălăban Bianca-Ioana, Balla Laszlo Csaba, Balmus Elena Bianca, Balogh Cristina, Bartos Alec, Basso Stanescu Elena, Bera Georgeta-Olimpia, Bîlcu Mircea Alin, Bojan Mariana, Borodi-Petrisor Monica, Botiș Manuela, Botis Teodor, Brânzas Ana Raveca, Buldus Floarea, Bulea Liviu, Bulgăr Vlad Nicolae, Bumbu Liviu Constantin, Burzo Doina, Câmpan Sorin, Catrinu Margareta, Cenan Man Felicia, Chelu (Iancu) Andreea-Elena, Cheptea Paul, Cheșuț Cristian, Chiorean Daniela, Chira Mihai, Chiseliță Eleanora, Chiseliță Mihai, Cîmpian Felicia Elena, Cîmpian Iulian, Cioti Iordanka, Cloșca Vasile, Cojocaru Iurie, Coldea Lupsa Viorica, Cosman Octavian, Costanasiu Teodora Alexandra, Costescu Cezara Ana, Cotișel Radu, Covrig Măriuca, Crăciun Ileana, Crasuleac Maria, Csaszar Shantal, Csata Hermina, Dan Vera, Darvay Tunde, David Ileana Margareta, Deleanu Marta, Dobra Adriana Alexandra, Dobriban Emil, Dobriban-Lini Eniko, Dobrovolschi Oleg, Duca Andreea, Duma Iuliu, Falcuta Eugenia-Sofia, Fărcășan Maria, Farkas Melinda, Feleki Istvan, Feleki Karoly, Feneșan Gheorghe, Feneșan-Iacob Ioana, Florian Andrei, Forró Ágnes, Gally A. Katalin, Gavrilaș Florin, Gavrilaș Gavril, Gergely Zoltan, Ghenescu Marius, Gherasim Florin, Gocan Adela, Gorcea Mihaela, Grecu Denisa-Lavinia, Grigoriu Paula, Guleș Mihai, Guleș Ovidiu, Hajdu Katalin Julia, Handru Radu, Havadi-Nagy-David István, Holotă Andreea, Horvath Bugnariu Corina, Horvath Bugnariu Ioan, Horvath Gyöngyver, Hritcu-Mesenschi Diana, Huluba Marta-Valeria, Iuga Alin Lucian, Kiss Gyöngyvér, Koloszi Simona, Kolozsi Tibor, Koncz-Münich Andras, Koncz-Munich Judith, Kovats Gizella, Kudor-Duka Istvan, Kuron-Bekesi Vilhelmina Adina, Labancz Cismasiu Agneta, Lao Pi, Lăpușan Cristian, Leszai Bordy Margit, Lukacs Eva, Lukats Maria. Lupu Denisa-Mădălina, Mărcean Ioana, Marian Ana Cristina, Marian Gabriel, Marinca Elena. Marincaș Mira, Mazerschi Sergiu Georgian, Metea Cristina, Mezei Cutcan Adela, Mircea Viorel, Mocan Cristina, Mocan Liviu, Moraru Radu, Moraru Liliana, Moritz Emil, Moritz Eugen, Muntean Marcel, Murádin Lovász Noémi, Muraru Ovidiu, Muresan Anca, Muresan Onița, Nagy Ana Maria, Nechifor Gavril, Nemes Andras Csaba, Nerțan Nicolae, Olari Florin, Oltean Liliana, Palko Erno, Panes Anamaria, Paraschivescu Karin-Emanuela, Petca Ovidiu, Petcut Larisa Oana, Petrescu Livia Ramona, Pintea Max, Pintilie Anca, Pop Blanca Alina, Pop Radu, Pop V. Daniel, Pop Vasile, Popa Dumitru, Popa Ioana, Popescu Roman Angela, Porumb Cristian, Predescu Felicia Andra, Procopan Nicolae, Pulbere Radu, Rauca Adrian, Reichert Sârbu Maria, Rosa Gheorghe, Rosca Axenia Anamaria, Rus Andreea, Rusan Anca Pia, Rusnac Oleg, Săraci Vasile, Săsăran Flaviu, Savinescu Eugen, Sbârciu Ioan, Schiopu Andrei, Schiopu Andrei, Scridonesi Dorina, Șerban Radu, Sima-Ory Mirela, Staicu Maria-Alina, Stăncioiu Mihaela-Daiana, Starmüller Géza, Stici Doina, Stoica Eduard Ioan, Suba Laszlo, Szabó Csilla, Szekely Geza, Tămăsdan Gabriela, Tănase Ionel, Tarța Adrian, Tarța Ovidiu, Tarța Rodica, Tina Chirita, Țintariu Lucian, Toadere Cristina, Toma Ciprian Mihai, Tompa Aurelia, Tóth Ildikó Ilona, Trif Claudia-Cosmina, Truta Maria, Tudoran Clara-Livia, Turculeț Gil, Udrea Natalia Simona, Valovits Laszlo, Vidrean (Handru) Laura, Vitz Tünde, Viziteu Ungureanu Mirela, Yassin Eman Mohammed, Zaharia Anca Luiza, Zmicală Gavrilă.
Considerații despre SALON expuse pentru cotidianul ”Făclia”:
Maestrul Ioan Sbîrciu, președintele Filialei Cluj a UAP: ”Fiecare ediție a Salonului UAP e specială, ne bucurăm că o prindem. Să avem cât mai multe astfel de evenimente în anii ce vin și să avem săli de expoziție! Ne dorim ca publicul să fie mereu fascinat de creațiile artiștilor clujeni. Fiecare artist încearcă să expună la Salon o lucrare deosebită, care să îl reprezinte.”
Maestrul Teodor Botiș, șeful Secției de Pictură a Filialei Cluj Napoca a UAD: ”Salonul Filialei Cluj a UAD, organizat an de an, la Muzeul de Artă, este un prilej de bucurie. Manifestarea configurează, poetic, și posibile întâlniri dintre artiști și marele public iubitor de artă, în aceste vremuri în care arta nu mai este în primul plan cotidian, pentru că azi sunt, din păcate, alte criterii de prioritizare. Dar cu toate acestea rezistăm, mergem înainte prin voință, prin muncă, prin dăruire, prin talent”.
Criticul de 
artă Livia Drăgoi (director, până în anul 2011, al Muzeului Naţional de Artă clujean): ”Este un moment de bilanț, este o uniune extraordinar de mare, sunt 430 de membri artiști ai UAD, din care 60 stagiari. Și sunt cinci secțiuni la UAD. Salonul este un bilanț și așa trebuie să îl privim. Cred că este bine că se întâlnesc, în sfârșit, într-un oraș cu mare vocație culturală mulți artiști, pentru că avem un Liceu de Artă renumit și o Universitate de Artă sclipitoare. Sunt foarte puțini artiști, elevi și studenți la vernisaje, altele decât cele ale artiștilor apropiați. Și eu sper că situația aceasta se va schimba. Dar în rest, îi felicit, sunt bucuroasă că acest Salon încă există”.
Prof. univ. dr. Negoiță Lăptoiu, critic de artă: Expoziția are statut profesionist. Mă bucur încă o dată că la nivelul creativității oamenii care au talent au și bucuria de a se proiecta public, pentru că avem nevoie de asemenea provocări. E aici o temperatură minunată a creației, care înseamnă adaptare la un freamăt al timpului care nu e deloc comod. Acest freamăt este și un element de neliniște, adică e creativitate cu argument cromatic, cu forme robuste sculpturale, cu multă expressie de natură simbolică, chiar metaforică, dar ne creează până la urmă această exuberanță a privirii, dar și o frământare, pentru că altfel nu putem să trecem într-o stare meditativă, mai ales că, precum spuneam, cotidianul nu e deloc comod, depinde de noi să-l înfrumusețăm.”
Sculptorul Liviu Mocan: „Atelierul este templul meu în care eu intru pentru a mă conecta cu universul”. O conectare cu universul este și lucrarea sa ”Cuvântul”, o reprezentare ascensională, care organizează simbolic spațiul. În ”Cuvântul”, Liviu Mocan transpune un crez artistic personal: ”arta e extraordinara bucurie de a te scufunda în esențe”, iar titlul ales evocă, inevitabil, suita unor opere referențiale din palmaresul său, precum „Ancora aruncată în cer”, „Biblioteci verticale”, ori „Cuvântul s-a făcut trup”.
Ceramistul Gavrilă Zmicală, director al Liceului de Arte Vizuale “Romulus Ladea” din Cluj Napoca și unul dintre organizatorii Bienalei Internaționale de Ceramică de la Cluj, ne propune, de mai mulți ani, superbe ”metafore portretistice”, iar lucrarea ”Meditație”, cu o ușoară notă umoristică, evidențiază, o dată în plus, ideea de ”Aură a Formei”, care a definit stilul inconfundabil al unei expoziții personale.
Maestrul Ioan Sbîrciu se consideră un romantic și spune că ”misterul e primul lucru pe care îl urmărește”. A preferat să nu dea un titlu lucrării de la Salon dar suita de picturi incluse în expoziția “Deschisul de nepătruns”, din luna iunie a acestui an, de la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, ne îngăduie o circumstanțiere: nu în totalitate abstract, tabloul ”FT”(fără titlu) este o revărsare a vegetalului în infinit, o mirifică deschidere spre spații primordiale, o geneză.
Pictorul Teodor Botiș a ales să reamintească admiratorilor săi două dintre lucrările din ampla sa creație de anvergură națională. Cotidianul ”Făclia” l-a omagiat, la împlinirea vârstei de 85 de ani, pe prestigiosul artist, evidențiind că este un ”fascinant pointilist al epocii contemporane, care a nuanțat, cu totul original, tehnica divizionistă în pictură inițiată de Georges Seurat și continuată de Paul Signac”, iar apoi cu prilejul expoziţiei „Pulsațiile vieții”, din 2023, de la Muzeul de Artă – pictură și artă decorativă -, care a reunit creații semnate de Teodor Botiş și Manuela Botiș.
Rodica Tarța, ”Ritmuri clujene”. Lucrarea face parte din ciclul cu aceslași titlu, care complinește, stilistic, ciclul „Orele orașului”. Panorama arhitecturală, în culori fabuloase, este o excelentă adecvare a soluțiilor stilistice la tema aleasă. ”Moment de reverie în amurg ?”. Nu s-ar spune …
Prof. univ. dr. Radu Pulbere invită privitorul să descopere o ”realitate alternativă”. Spațiul devine un loc al transformărilor succesive, al lumilor care se aglutinează, formează un alt corpus vizual, în căutări estetice expresive.
Prof. univ. dr. la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Ioana Antoniu transpune pe pânză reverii, miraje vizuale, într-o fascinantă lirică a culorilor. O inedită suită, intitulată „Heterotopii”, (concept lansat de scriitorul francez Michel Foucault pentru a defini o stare inedită, de ”Lumi în Lumi”, cu mai multe niveluri de semnificații) alătură ingenios imagini disparate pentru a configura un plăcut tot estetic.
Împreună cu colegul său, prof. univ. dr. Radu Pulbere, Ioana Antoniu a prezentat publicului băimărean, la Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», în luna septembrie a acestui an, lucrări care propun o abordare inedită a picturii ca heterotopie, în expoziția intitulată „A doua privire”.
Existența infinită în timp este sugerată de artista Manuela Botiș într-o lucrare imaginând o constelație în care dăinuie vegetalul. Ce este etern, ce este veșnic? Eternul e în afara timpului, veșnicul delimitează un timp infinit. Așa am putea interpreta volumetriile distincte ale lucrării sale dar și contrastele surprinzătoare.
Pictorul-scenograf Andrei Șchiopu (timp de 33 de ani – 1974-200 -, scenograf al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca), expune două lucrări care transpun, în fapt, ideea că arborele este un Axis Mundi, o conexiune între lumi. Pentru Carl Gustav Jung (1875-1961) – medic, psiholog și psihiatru elvețian, fondatorul psihologiei analitice -, copacul este centrul lumii și leagă pământul de cer. Pictorul Andrei Șchiopu este tributar acestei concepții ideale, care ne îndeamnă să privim natura ca pe un dar divin pentru existența noastră pe Pământ.
Carmen Fărcașiu