România, într-o eră a conflictelor interconectate
Pregătirea invaziei Federației Ruse în Ucraina a fost documentată de forțele aliate. Comanda armatei române avea cunoștință despre iminența atacului, înainte ca acțiunile ofensive rusești să înceapă.
În zorii zilei de 24 februarie 2022, la nivelul armatei, în cadrul CNMC (Centrul Național Militar de Comandă – nucleu), a fost activată structura interinstituțională menită să implementeze măsurile naționale și aliate de răspuns la o eventuală escaladare a crizei de securitate în afara teritoriului Ucrainei. Au fost dispuse măsuri de consolidare a dispozitivului defensiv național și aliat, multe dintre acestea, în mod firesc, rămânând nepublice la momentul executării lor.
Ulterior, în contextul războiului ruso-ucrainean, a avut loc o maturizare instituțională accelerată în ceea ce privește monitorizarea și gestionarea spațiului de interes strategic al României. Informările de securitate referitoare la zonele de conflict – inclusiv războiul declanșat de atacul Hamas asupra Israelului și operațiunile militare ulterioare ale Israelului în Gaza, dar și în Liban – precum și evaluările privind impactul acestora asupra securității naționale au fost permanent puse la dispoziția echipei de comandă a Armatei României.
Este rezonabil de presupus că o abordare similară există și acum privitor la cel mai fierbinte conflict militar dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. În logica mecanismelor NATO și a cooperării bilaterale, este probabil ca măsuri suplimentare de diminuare a riscurilor la adresa securitățaii României să fie deja implementate.
Să nu uităm că sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu (Scutul de la Debeselu) a fost conceput ca parte a arhitecturii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice provenite din afara spațiului euro-atlantic, fiind frecvent menționat în legătură cu amenințări din Orientul Mijlociu, inclusiv din partea Iranului. De asemenea, în România sunt dislocate forțe ale armatei americane în mai multe baze românești, cea mai cunoscută fiind Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, din Constanța.
Potrivit relatărilor din presă, reacțiile iraniene recente au vizat în principal obiective din Orientul Mijlociu, în proximitatea bazelor militare în care sunt dislocate forțe americane și israeliene. Însă rachete și drone iraniene au afectat regiuni situate înafara proximității țintelor de interes militar. Iar în acele zone, între potențialele victime se pot afla și cetățeni români, a căror căror protecție consulară și eventuală evacuare intră în responsabilitatea statului român.
Așadar, România are de gestionat cel puțin două planuri majore de reacție imediată: unul strict militar și de securitate, și unul privind protecția cetățenilor români din zonele afectate. Acestora li se adaugă impactul economic și politic al conflictului, cu reverberații la nivel internațional și european. În acest sens, analiștii economici atrag atenția că eventualele perturbări în Strâmtoarea Hormuz – o arteră esențială pentru exporturile globale de petrol și gaze – reprezintă una dintre cele mai serioase îngrijorări macroeconomice actuale.
Indirect, conflictul prelungit dintre Federația Rusă și Ucraina a determinat consolidarea capacității de reacție a României. Astfel, momentul declanșării noului conflict din Orientul Mijlociu găsește România într-o postură mai pregătită atât pentru protejarea obiectivelor strategice de pe teritoriul național, cât și pentru eventuale operațiuni de evacuare a cetățenilor români, în funcție de evoluția situației de securitate. Este de presupus că, la fel ca în situații similare, la nivelul conducerii armatei române au fost deja activate mecanismele de răspuns la criză, în special pentru scenariul unei interconectări între reacția militară a Iranului cu războiul dus de Rusia în Ucraina și/sau cu tensiunile de securitate nestinse încă în Gaza și vecinătățile Israelului.
Col (r) Dan CRIȘAN
Articolul România, într-o eră a conflictelor interconectate apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
