Lansare de carte de Ziua Internațională a Aviației Civile
Un aviator român devenit celebru pe două continente
La Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj Napoca a avut loc o manifestare dedicată Zilei Internaționale a Aviației Civile – 7 decembrie – organizată de Asociația Română pentru Propagandă și Istoria Aeronauticii (ARPIA) „Smaranda Brăescu” Cluj. Cu această ocazie comandor de aviație în rezervă Laurențiu Buzenchi, președintele asociației, a expus importanța și prestigiul acestei zile, în contextul importanței deosebite pe care o are profesia de pilot. Marcarea acestei zilei are drept scop consolidarea gradului de conştientizare publică a importanţei aviaţiei civile internaţionale în dezvoltarea socială şi economică a statelor lumii şi, deopotrivă, evidenţierea rolului Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile în promovarea siguranţei şi eficienţei transporturilor aeriene internaţionale. Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile (ICAO) a hotărât, prin Rezoluţia A29-1 din 1994, marcarea Zilei Internaţionale a Aviaţiei Civile la data de 7 decembrie. Această zi a fost recunoscută, din 1996, prin Rezoluţia 33/51 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
În cadrul evenimenutului de la aeroport, ARPIA a lansat cartea „Căpitan aviator Alexandru Papană celebru pe două continente”, semnată de Tudorel Ene și Laurențiu Buzenchi. Volumul, editat de Mega Print SRL, reflectă „odiseea unui visător” . „Debutul scrierii acestei cărți a fot în decembrie 2023, în urma unei discuții pe care am avut-o cu general de flotilă dr.Tudorel Ene. Documetarea a fost vastă. Am apelat inițial la Arhivele Naționale, dar, din păcate, instituția nu ne-a putut ajuta. A răspuns că nu deține informații legate de Alexandru Papană. Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe ne-au răspuns promt, de asemenea și Muzeul Național al Aviației Române, Arhivele Centrale de la Pitești și nu în ultimul rând Muzeul Sporturilor, ca principale surse de informare. Așa am reușit să cristalizăm informațiile și să recuperăm biografia acestui persoanj extrem de interesant” a adăugat Buzenchi.
În opinia autorului, viața și activitatea acestui „AS” al aviației românești, a fost una excepțională, fiind total dependentă de adrenalină. Papană a fost pilotul care a zburat cu IAR POTEZ 25 și a dus-o pe legendara aviatoare Smaranda Brăescu în Câmpia Bărăganului, la primul record mondial la salt cu parașuta. „ Această colaborare m-a determinat să mă aplec asupra personalității acestui aviator extrem de special” a precizat autorul. Tatăl persoanjului central a fost general al armatei române, astfel resursele materiale nefiind o problemă pentru Alexandru.
La 14 ani conducea o motocicletă cumpărată de tatăl lui, apoi a fost practicant al diverselor sporturi și participant la curse automobilistice, unde a stabilit perfomanțe deosebite. Astfel, în 1945, la un concurs automobilistic pe distanța București – Brașov, Alexandru Papană a stabilit o medie orară de… 132 km / oră. După ce a urmat cursurile Școlii de Aviație Militară, a devenit pilot de încercare. În această postură a zburat pe șapte tipuri de aeronave, cu IAR 16 (care la acea vreme era un singur exemplar în România) a stabilit recordul național de altidutine, la 11.700 de metri.
Pilotând un avion Bugmaster, pe care l-a dus cu aerostatul în America, a stabilit pe cerul american recorduri după recorduri, care i-a impresionat și pe cei din țara gazdă. În 1932, Alexandu Papană a participat la proba de bob două persoane, în cadrul Olimpiadei de la Lake Placid, ocupând locul al patrulea, iar în 1933 a devenit campion mondial la acest sport.
„În America s-a consacrat în domeniul aviației. În 1936, ca să aducă ceva nou, a montat pe planul interior al avionului niște furci, pe care a fixat două fanioane, unul cu steagul american, altul cu steagul românesc, reușind, în zbor, să acroșeze aceste fanioane cu aripa avionului, în momentul acroșării aripa avioniului fiind la sub un metru înălțime. Alexandru își cunoștea atât de mult aparatul încât putem spune că avionul, în sine, era o prelungire a ființei lui” a precizat Laurențiu Buzenchi. Acesta a adăugat că în carte nu este vorba doar despre un parsonaj, ciși despre personajul colectiv, poporul român, despre care marele savant Henri Coandă spunea: „Ce noroc ar avea omenirea, dacă ar exista multe nații care să-i fi adus, față de numărul de locuitori, atât cât i-a adus nația română în ultima sută de ani!”.
Beniamin Pascu
