Festivalul ROCADA ARTELOR, ajuns la a treia ediție, a prilejuit recent o nouă întâlnire directă cu problematici culturale de actualitate, în cadrul dezbaterii intitulate Cultura sub presiune – o perspectivă multiculturală, al cărei invitat a fost scriitorul Varujan Vosganian, președintele Uniunii Armenilor din România, interlocutor istoricul și muzeograful Lukacs Joszef, amfitrion Lucian Nastasă-Kovacs, directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Dezbaterea a fost moderată de muzeograful Dan Breaz. S-au adus în discuție, printre altele, problema subfinanțării domeniului cultural în România, lipsa agentului literar ca instituție de promovare a scriitorilor, protejarea drepturilor de autor, promovarea literaturii române în străinătate, modele ale leadership-ului politic din România care au fost oameni de cultură.
„Instituția muzeului este o instituție problematizantă – are misiunea de a expune dar și de a proteja. Este o instituție modernă, care oferă foarte multe drepturi publicului”, a precizat dr. Dan Octavian Breaz în deschiderea întâlnirii, revizitând pe scurt activitatea profesională a celor trei vorbitori.
„Arta este o metaforă, un triumf al libertății, ea nu poate fi supusă, nu poate fi învinsă. Cultura este singura care învinge fără să lase învinși”, a subliniat scriitorul Varujan Vosganian. Acesta a evidențiat, totodată, modul în care perioadele de constrângere, dincolo de dificultățile evidente, pot influența, totuși, de o manieră favorabilă actul artistic. „În mod paradoxal, aceste constrângeri pot aduce transfigurări artistice. Capacitatea de a aprofunda, de a simboliza este mai puternică. Fiecare din noi avea bucata lui de zid prin care vedea bucata lui de ideal. E momentul ca scriitorul să-și redescopere vocația de om al cetății.”
„Cultura, arta, poezia nu pot fi învinse, dar pot fi sub presiune. Așa s-a întâmplat de la începutul istoriei, ceea ce poate să creeze niște situații absolut oribile, și pentru cultura mare și pentru cultura mică”, a spus istoricul Lukacs Joszef.
„Cultura este sub presiune, dar din sensuri diferite. Sunt tentat să vorbesc despre România, trecem prin mari probleme în ce privește evoluția noastră culturală. Eu chiar am vorbit într-una din cărțile mele despre așa-numitele imperii culturale de la care ne-am adăpat, de exemplu Franța și Germania. Toate societățile trec prin asemenea dileme. Noi avem acum, de 10-20 de ani, asemenea probleme de natură socio-culturală. La un moment dat Varujan Vosganian a ținut o conferință în sala Tonitza în care ne-a atras atenția asupra unei chestiuni de sociologie a elitelor politice”, a afirmat dr. Lucian Nastasă-Kovacs.
Ovidiu Paninghianț, La început a fost Cuvântul
Lansarea volumului de interviuri Armenii, prietenii mei
Dezbaterea găzduită de Muzeul de Artă clujean a fost urmată de lansarea volumului semnat de Karen Attila Sebesi, intitulat Armenii, prietenii mei (ed. Ararat, 2024), în aceeași locație – în ambianța străjuită de lucrările plastice ale pictorului armean Ovidiu Paninghianț – în prezența invitaților Varujan Vosganian și Mircea Arman, directorul revistei clujene Tribuna, moderator Remus Octavian Câmpean.
Cartea reunește o serie de interviuri realizate de către jurnalistul Karen Attila Sebesi, președintele Filialei Cluj a Uniunii Armenilor din România, cu diferite personalități ale lumii culturale, academice și religioase clujene ce spun povești de viață în care au luat contact cu poporul armean, imortalizându-se, astfel, impactul acestor întâlniri. Totodată, regăsim o serie de articole apărute în presa clujeană despre evenimente ale comunității armenești. O parte dintre cei intervievați au onorat cu prezența evenimentul editorial, alături de membri ai comunității și publicul larg.
„Această carte este încă o dovadă a faptului că armenii din România au îmbogățit cultura, civilizația românească”, a spus Varujan Vosganian, amintind numele unor cunoscuți armeni care au rămas în istoria poporului român prin contribuțiile lor valoroase în diferite domenii de activitate.
„Karen a avut interlocutori serioși. Această carte vine să arate ce este Armenia, cine sunt armenii. Printre alte merite, el are marele merit că a încercat să aglutineze aici, pe cât se poate, toată societatea armenească. Această simfonie a națiunilor care există pe pământul românesc eu cred că trebuie păstrată”, a menționat Mircea Arman.
„Veți vedea că nu doar unele simpatii domină unele legături între armeni și români, ci și preocupări față de acest popor, prin lucrări științifice, teologice, politologice și de alte genuri”, notează Karen A. Sebesi în partea introductivă a volumului.
*
Festivalul ROCADA ARTELOR este organizat de Asociația culturală ROCADE în parteneriat cu Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Radio România Cluj, Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”, Ordinul Arhitecților din România filiala Transilvania, Uniunea Armenilor din România filiala Gherla, Asociația Pro Napoca Artă și Sport, Școala populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca, DOR – Diaspora of Romania și CaricaTours.
Iulia GHIDIU
