În mai 2019, ce repede au trecut 5 ani, Filarmonica Transilvania încheia un proiect ambițios, înregistrarea operei La fanciulla del West cu Lawrence Foster dirijor-asistent dirijor Nestor Bayona-și o distribuție care a asigurat din start și reușita înregistrării compact discului pentru Pentatone, dar și prezentarea operei pucciniene în concert. Un alt proiect de succes, de dată recentă, s-au dovedit a fi și înregistrarea compact discului cu Norma lui Bellini, și concertul extraordinar de încheiere a stagiunii 2023/2024, miercuri 10 iulie, în fața unui public care a umplut sala de concerte a Casei de Cultură a Studenților. Soluție aleasă de organizator pentru a asigura confortul fizic și mental prin aerul condiționat, măsută de contracarare a căldurii. Alegerea a fost și nu inspirată, cum se știe, sala de concerte, cu toată cutia acustică realizată de U. T Cluj-Napoca, nu este una pentru concerte simfonice. Și acest lucru s-a văzut și în Norma serii de miercuri, mulți dintre cei prezenți remarcând acest lucru. Realizarea cutiei acustice este însă de apreciat.
Revin la Norma pentru un gând ce s-ar dori realizabil, montarea operei lui Bellini pe una din scenele lirice clujene. Opera Națională clujeană a pus în scenă I Puritani, regia Kurthy Andras, premiera în 11 decembrie 2016, reușită absolută. Dar Bellini e mai mult decât I Puritani, este și Norma, La sonnambula, I Capuleti e i Montecchi, titluri mai des puse în scenă, peste hotare în special. Am convingerea că Norma poate și trebuie, repet, să intre și în repertoriul curent al scenelor lirice clujene. Sunt de asemenea convins că Ștefan Pop (Pollione), Melody Moore (Norma), Eusebiu Huțanu (Flavio), Modra Noemi (Clotilde), Adam Lau (Oroveso) și Roxana Constantinescu (Adalgisa) ar onora noile invitații de a cânta în Norma, conferind calitate actului artistic, sextet vocal ce s-a ridicat la înălțimea cerută, așteptată și dorită de publicul spectator. Cum la înălțime au fost Orchestra și Corul Filarmonicii Transilvania-dirijor Cornel Groza-, efort conjugat reușit sub bagheta lui Pier Giorgio Morandi, dirijorul italian înlocuindu-l, în ultimul moment, pe Lawrence Foster.
Maestrul Morandi, la prima lui prezență pe scena Filarmonicii Transilvania, a fost alegerea potrivită. Se identifică cu Orchestra și soliștii, cântă alături de ei, exploatează judicios fiecare pasaj și fiecare notă, potențând prin act dirijoral ferm, melosul bellinian cu rădăcini în avântul tipic romantismului. Evidențiază relația ce se stabilește între muzică și text. Legenda celtică a templului druid dedicat lui Esus prinde viață grație unui compozitor reprezentativ pentru bel canto-ului începutului de secol 19, evidențiere a meritelor componistice belliniene în crescendo-uri, în modulații, în recitativele narative și expresive, în ariile lungi (altă particularitate belliniană), o muzică bogată în idei, solicitantă interpretativ. Ajunge să amintesc momente de vârf precum Casta Diva, Fine al rito, Proteggimi o Dio, Teneri figli, Me protegi me difende, Vieni in Roma, Mira o Norma, Non parti?, Svanir la voce, Eccola va mi lascia, El tornera…, final grandios și pentru concertul în sine, și pentru întreaga stagiune 2023/2024. Sigur mă voi opri asupra ei într-una din edițiile următoare ale cotidianului nostru.
Cât privește soliștii, Corul și Orchestra, doar două cuvinte, reiau o idee anterioară, la înălțime. Mai ales că muzica în sine dezvoltă nu numai tipologii diverse, ci și o cu totul altă forță expresivă la nivelul conceperii personajelor. Astfel văzute lucrurile, corul trebuie văzut ca personaj principal, cu rol determinant în desfășurarea acțiunii.
Mă opresc aici. Norma a fost un succes de public. Sigur va fi și unul al compact discului, înregistrare făcută nu cu mult timp în urmă, în sala de concerte Radio Cluj.
Demostene Șofron
Foto Cristina Rădulescu
