Ce poate fi mai relaxant intr-o dupa-amiaza de sambata dupa ce ai obosit ore-n sir cu infinite treburi gospodaresti gen curatat, spalat, calcat s.a. decat sa te-ntinzi in pat vreme de o ora cu laptoapa-n brate sa vezi ce a mai scris unul sau altul, ce muzichie sa mai asculti, sa-ti acorzi, nu-i asa, putin ragaz pentru tine? Gandit si facut. Numai ca… de circa 20 de minute se aud bubuieli de la vecinii de sus care nu mai prididesc cu scandalul si, desigur, cu bataia. Ea urla ca din gura de sarpe, el arunca… nu stiu cu ce, dar zici ca joaca handbal, fotbal cu scaunele, fotoliile si, intr-un final, cu nevasta care se aude tipand, injurand, plangand, iar mai apoi scancind. Nu stii ce sa faci. Clar s-a dus relaxarea. Pervers gand, ca tot se aude, stai si asculti si ce se discuta (la nervi multi si mari se aude tot prin pereti, tavan, nici azi nu-nteleg cum): el ii spune ceva de …(cenzurat), ea zice altceva de copil. 
Apoi nu se mai disting cuvintele, se aude doar bubuitura. Sa chem politia, zic. Da, dar cica el e chiar (fost) politist. Sa ma duc sus sa le bat in usa. Da, dar… Mai bine dau muzica mai tare sa le acopar ‘dovezile de amor’. Sau le fac o dedicatie, tot muzicala. Bun gand, numai ca de jos in sus se aude mai greu. Invers ar mai fi mers. * Dupa-amiaza frumoasa tuturor! Mai stau un pic si cred ca ies la plimbare. Afara cu siguranta va fi un alt tip de concert.
