Simpozionul „Gheza Vida – un maramureșean pentru eternitate”, derulat în fiecare an în organizarea Bibliotecii Județene “Petre Dulfu” din Baia Mare, cu sprijinul Filialei Cluj Napoca a Academiei Române, s-a bucurat, vineri, 27 februarie, de o participare impresionantă a publicului venit să audieze suita de comunicări de înaltă ținută academică anunțate în programul manifestării, să admire „Portretele lui Vida” realizate de pictori prieteni și admiratori ai artistului, din expoziția deschisă în Holul de la intrarea în instituție, și să audieze micro recitalul Cvartetului Maramusic, condus de prof. Carmen Augustin. Un cuvânt de binecuvântare a fost rostit de părintele Virgil Jicărean, consilier cultural al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, iar viceprimarul municipiului Baia Mare, Pîrvu Ionuț-Rareș, a elogiat străduința pentru organizarea anuală a unei astfel de celebrări. Au susținut comunicări științifice academicianul prof. univ. Dr. Marius Porumb, criticul de artă prof. univ. Dr. Negoiță Lăptoiu, istoricul de artă prof. univ. Dr. Ramona Novicov, istoricul de artă și jurnalist Carmen Fărcașiu, muzeograf Veronica Vancea – custode al Muzeului „Gheza Vida” din Baia Mare, precum și președinta Asociației Transilvane pentru Literatură Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) Carei, ing. Daniela Ciuta. Moderatorul manifestării a fost Prof. Dr.Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județeane “Petre Dulfu”. O mare surpriză a produs prezența Corului de copii invitat de Prof. Dr.Teodor Ardelean pentru a interpreta minunate piese din folclorul maramureșan. Micii interpreți au fost răsplătiți cu îndelungi aplauze și ovații de cei peste 150 de participanți la simpozion.
Despre impecabila organizare a simpozionului a oferit detalii, pentru cotidianul „Făclia”, prof. Dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județeane “Petre Dulfu”:
„În felul de a fi, a trăi și a se exprima al maramureșeanului și-a făcut loc de multe sute de ani aprecierea pentru oamenii de valoare: un om e cel mai bun meșter din sat, un preot ori un dascăl sunt cei mai îndrăgiți și respectați din comunitate. Cu marele sculptor Gheza Vida nu ne facem decât datoria, raportat la valorile naționale pe care le-a adus în prim-planul vieții românești. Din rândul maramureșenilor care s-au afirmat plenar în ultimii 200 de ani, GHEZA VIDA e artistul al cărui nume se scrie întotdeauna cu majuscule. Suntem mândri că a încuviințat să-i fie descoperită arta remarcabilă. A fost prețuit la modul superlativ și înainte și după 1989”.
„Pe GHEZA VIDA îl omagiem așa cum merită și cum se cuvine, drept un artist de referință în suita marilor creatori de opere ale patrimoniului național. Munții se impun întotdeauna de la sine în peisaj. La fel și oamenii însemnați rămân pururi impunători iar datoria noastră este să-i onorăm, să-i sărbătorim, să vorbim despre portofoliul de performanță al vieții lor ori de câte ori avem prilejul. Cu mândrie spun că ani în șir noi l-am sărbătorit pe Gheza Vida. N-am știut că și familia sa e dornică de o celebrare de anvergură, amplă. În 1993 l-am sărbătorit pe marele artist, aici, la Baia Mare, la 80 de ani de la naștere, cu un grup de oameni de cultură. Ulterior, l-am cunoscut pe domnul academician Marius Porumb, în vara aceluiași an, la o întâlnire la Liceul „Gheorghe Șincai”. Am convenit să colaborăm când vom organiza manifestări dedicate lui Gheza Vida. În 2003 am încredințat familiei Marius și Zoe Vida Porumb Caietul biografic al sculptorului, cuprinzător, de 90 de pagini, pe care îl editasem. În 2013, la Centenarul nașterii, ideea de a organiza o amplă celebrare a aparținut familiei. Municipiul Baia Mare a fost așezat pe harta Europei și a lumii cu o sărbătorire minunată, în 28 februarie 2013. Au participat cinci distinși academicieni, însemnate personalități din Baia Mare, de la Cluj și de la București, și un numeros public băimărean, în Sala de conferințe Milenium. Eu am avut ambiția să arătăm că ne prețuim cum se cuvine valorile patrimoniului autohton și fiind moderatorul acelei manifestări centenare am făcut 40% din comentarii în limba latină, ca să înțeleagă cei prezenți că noi îl percepem pe Gheza Vida într-o descendență identitară de popor latin. Participant la eveniment, reputatul fizician acad. Ionel Valentin Vlad (1943-2017), atunci vicepreședinte al Academiei Române, a rămas impresionat de modul în care îl privim noi, maramureșenii, pe Gheza Vida, ca un vector al redescoperirii identității noastre, pentru că asta și este prestigiosul sculptor.
În mod cert, monumentele create de Gheza Vida ne definesc pe noi ca națiune, sunt embleme ale etnicului românesc: și Monumentul Martirilor Români de la Moisei și Monumentul Ostașului Român de la Carei, și Sfatul Bătrânilor de la Baia Mare. Din 2013, colaborarea cu familia sculptorului este remarcabilă, iar eu, la rândul meu, particip la manifestările organizate de Marius și Zoe Vida Porumb la Cluj Napoca sau la Cetatea Câlnic din județul Alba.”
Sculptorul Gheza Vida (în medalion); fiica artistului, Zoe Vida Porumb, nume de referință europeană prin originalitatea și rafinamentul broderiilor și tapiseriilor create în atelierul său din Cluj-Napoca și prezentate în expoziții din țară și din străinătate; academicianul prof. univ. Dr. Marius Porumb, prestigios istoric de artă, director al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române, Filiala Cluj, între anii 1992-2025, și preşedinte al Asociaţiei „Ars Transsilvaniae”
În comunicarea intitulată Centrul Artistic cu vocație europeană de la Baia Mare, acad. prof. univ. Dr. Marius Porumb s-a referit la excepționalul laborator de creație și sinteză culturală care a reunit, din 1896, timp de mai bine de un secol, peste 4000 de pictori din peste 20 de țări. „Baia Mare are un valoros Muzeu de Artă pe care cineva vrea să-l desființeze, am impresia, pentru că mereu sunt demontate expoziții și mutate dintr-un loc în altul. Programul instituției e alcătuit din expoziții personale și cam asta e tot. Ar fi benefic ca Muzeul de Artă să se mute în clădirea Minerul: la parter pot fi amenajate galerii de artă iar celelalte spații sunt cele mai potrivite pentru prezentarea artiștilor și operelor Centrului Artistic cunoscut sub numele de Școala de pictură de la Baia Mare. E de spus că Baia Mare nu înseamnă numai orașul dar și ceea ce e în jurul lui, adică satele care sunt fii ai orașului. Se spune că la Baia Mare e și un cer miraculos, care a influențat modul de lucru al artiștilor veniți să își pună la încercare forța creativă la Școala de pictură. Anul acesta se împlinesc 130 de ani de la nașterea unui remarcabil fenomen artistic cu participare internațională, ce s-a desfășurat la Baia Mare și care s-a prelungit până în zilele noastre. Centrul Artistic a avut un rol important în dezvoltarea artei românești. În 1896, în orășelul Baia Mare al minerilor a sosit un grup de tineri artiști în frunte cu maestrul Simon Hollósy (1857-1917), pictor originar din Maramureș și stabilit la München. Sub coordonarea sa a fost inițiată Școala de Vară și activitatea primei etape a fenomenului artistic băimărean ce va ocoli, dintru început, statutul de mișcare artistică provincială, având, încă din 1896, o anvergură europeană, prin modul de abordare stilistică, prin noutatea exprimării”. Prof. univ. Dr. Ramona Novicov: „Aidoma marilor artiști, Gheza Vida a avut intuiția stihiilor. Nu cred că există artiști mari care să nu simtă măcar o dată în viață un fior stihial. Și cactușii îngrijiți în grădina casei sale de Vida și bufnița sa 
Măriuca, cu atributele de întelepciune, sunt, într-un fel, creaturi stihiale, misterioase, greu de îmblânzit. E o provocare să îmblânzești creaturi ale înțelepciunii nocturne ori ale pustiului, precum cactușii. Gheza Vida s-a măsurat cu aceste dimensiuni stihiale. (…) Pe mine m-a tulburat întotdeauna Sfatul Bătrânilor: ei stau pe o stihie, pe un balaur. Înțelepciunea lor vine din adâncuri. Nimeni nu pare că mai ascultă vocea Bătrânilor, a Apostolilor, pentru că Bătrânii sunt vocea Bisericii. Apostolii sunt Bătrânii noștri. (…) În Monumentul Martirilor de la Moisei, cu valoare simbolică, eroii stau cu spatele la o incintă și păzesc un mister din cercul sacralizat prin jertfă. Păzesc un portal ceresc, al nemuririi. (…) Gheza Vida este inepuizabul”. Criticul de artă prof. univ. Dr. Negoiță Lăptoiu: „E mare lucru să te simți aparținător al unui loc, al unui climat înnobilat cu prezențe care trebuie să fie permanent rememorate. Aducerea aminte e un lucru extraordinar pentru că redescoperim câtă splendoare poate fi în omul care se dăruiește, prin energiile sale, unor fapte menite să lase urme eterne. Omul acesta este sculptorul Gheza Vida care, prin tot ce a făcut e o flacără a acestui univers, e grandios în multele dimensiuni ale personalității sale: artist, om al cetății, om al umanității – prin sentimentul solidarității care i-a motivat implicarea sa istorică în Războiul Civil din Spania din anii ’30, alături de forțele antifasciste. (…) Este memorabilă la Gheza Vida ardoarea cu care a ținut să-și cultive un crez. (…) Baia Mare și Maramureșul sunt o minune a Naturii și a Vieții. Splendoarea spațiului a fost completată de spendoarea comportamentului lui Gheza Vida. (…) Artiștii care au venit să picteze în Centrul Artistic de la Baia Mare au venit pentru o fortificare sufletească, pentru a găsi repere în virtuozitatea propriei firi.” Președinta ASTRA Carei, ing. Daniela Ciuta: Primăria din Carei a lansat în 2022 un proiect estimat la 5 milioane de euro, prin care se preconizează „atașarea” la Monumentul Ostașului Român de Gheza Vida, inaugurat în anul 1964, a unor mari și inestetice plăci de beton inscripționate cu nume de localnici din Carei de alte etnii decât cea română. Zona sacră a monumentului, de reculegere, ar urma să fie agresiv populată cu „adiacențe” ce țintesc bagatelizarea actului eroic de la 25 octombrie 1944 prin care orașul Carei a fost eliberat de sub ocupația horthystă, ocupație decisă la 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena. Proiectul vizează diminuarea valorii naționale a monumentului din Carei, chiar o desconsiderare, pentru că este propusă și amplasarea unui amfiteatru pentru spectacole cu sonorități decibelice, tocmai în spatele monumentului. Surprinzător, proiectul vizează și o schimbare hazardată, chiar blasfemică, a denumirii date operei sale de către sculptorul Gheza Vida. În anul 2013, ASTRA Carei a fost onorată de familia Marius și Zoe Vida Porumb care a acceptat ca manifestările dedicate Centenarului nașterii lui Gheza Vida să fie organizate la Carei.
Carmen Fărcașiu
Articolul Cinstire a memoriei și artei geniale a sculptorului Gheza Vida apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
