În seara de marți, 11 februarie 2025 – data la care Biserica Catolică celebrează Ziua Mondială a Bolnavului și apariția Sfintei Fecioare Maria la Lourdes -, prin colaborarea dintre Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla și Asociația Medicilor Catolici, la Cluj-Napoca s-a desfășurat Conferința „Iuliu Hossu și Iuliu Hațieganu, o prietenie de-o viață”. Un numeros public a luat parte la eveniment, în Aula „Cardinal Iuliu Hossu” din Catedrala „Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea”, Piața Cipariu, Cluj-Napoca.
Cea dintâi conferință, cu accent pe personalitatea renumitului medic Iuliu Hațieganu, a fost susținută de prof. dr. Nicolae Hâncu de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Iuliu Hațieganu”, membru de onoare al Academiei Române. Au conferențiat, de asemenea, pr. prof. dr. Cristian Barta, decan al Facultății de Teologie Greco-Catolică a Universității Babeș-Bolyai și Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla.
Conferențiarii s-au raportat la Ziua Mondială a Bolnavului, la nevoia de vindecare și la capacitatea de a oferi vindecare în plan fizic, dar și în plan spiritual, mai ales în plan spiritual – în perspectiva mântuirii.
Despre vindecare a fost și ultimul moment al serii, prin invitatul special: Corul UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, dirijat de dr. Vlad Eniu, la pian: conf. univ. dr. Cornelia Cuteanu-Suciu.
Acest cor format din viitori medici, prin lucrările muzicale interpretate a încântat, a oferit bucurie, căldură sufletească, a invocat din Cer armonie vindecătoare în suflete.
Iuliu Hossu a vrut să devină medic și Iuliu Hațieganu a vrut să devină preot
Ne vom opri în cele ce urmează la portretul spiritual prin care, prof. dr. Nicolae Hâncu, l-a adus în fața auditoriului pe renumitul medic Iuliu Hațieganu.
A pornit, în expunere, de la prietenia dintre Iuliu Hossu, viitorul episcop și cardinal și Iuliu Hațieganu, cel care va revoluționa Medicina românească, o prietenie care „a început în septembrie 1900, când doi tineri, copii de preoți din inima Transilvaniei, au venit la Blaj și s-au înscris la Gimnaziul superior: Iuliu Hațieganu și Iuliu Hossu. Aici au avut parte de o educație aleasă, prin profesori de elită, membri al Academiei Române”. În acei ani de tinerețe și căutare a propriei vocații, „Iuliu Hossu a vrut să devină medic și Iuliu Hațieganu a vrut să devină preot, ambii fiind copii de preoți. Dar istoria a judecat astfel și în final lucrurile au fost exact inverse”. După o privire de ansamblu asupra vieții celor doi „titani”, prof. dr. Hâncu s-a oprit mai îndelung asupra medicului Iuliu Hațieganu, „strălucit” absolvent al Facultății de Medicină, apoi „preparator la Clinica Medicală I”. A evidențiat cum, „Hațieganu a participat în 1918, și l-a auzit pe Iuliu Hossu, care devenise episcop, la proclamația de la Mare Unire, la Alba Iulie, la 1 decembrie”. La câteva luni, „în 7 noiembrie 1919, în urma unei acțiuni, a fost dezarmat soldatul care păzea Clinica Medicală 1 și Iuliu Hațieganu este autorul unui moment istoric pentru Medicina românească, pentru Universitatea românească: a ținut primul curs în limba română la Facultatea din Clinica Medicală 1, care devenea membru al Facultății de Medicină, din cele cinci care au alcătuit Universitatea Regele Ferdinand. În scurtă vreme a devenit profesor titular acolo, apoi a devenit decan iar în 1930 a devenit rector, la 45 de ani.”
Prof. Nicolae Hâncu a relevat în cele ce au urmat ascensiunea în plan profesional a marelui medic și profesor, care a marcat și a dat avânt școlii de Medicină din Transilvania și din România. A spus: „A organizat de o manieră extraordinară, pe de o parte, dezvoltarea școlii de Medicină în cadrul Facultății de Medicină, dar, în același timp, toate acțiunile lui erau coordonate împreună cu ceilalți colegi ai lui care toți erau nume sonore”, și a amintit nume precum Sextil Pușcariu sau Emil Racoviță.
A arătat cum, de-a lungul anilor care au urmat, prietenia lui Iuliu Hațieganu cu Episcopul Iuliu Hossu „era cunoscută și prin relațiile de vecinătate: între Moților 26 și Eminescu 10, îi despărțea în linie directă, cred că 100 și ceva de metri, iar prin grădini erau chiar vecini”.
Anul 1948
S-a oprit la anul 1948, „anul care marchează o schimbare brutală în viața lor”. Pentru Episcopul Iuliu Hossu, acest an a adus „desființarea și interzicerea Bisericii Greco-Catolice și arestarea celor care n-au vrut să treacă de partea Bisericii Ortodoxe” și a urmat de detenția pentru credință și moartea Episcopului, apoi beatificarea sa, la 2 iunie 2019, la Blaj, împreună cu ceilalți Episcopi greco-catolici uciși pentru credință. Din tot acel timp, de la Episcopul Iuliu Hossu au rămas „patru cuvinte pentru eternitate: Credința noastră este viața noastră”.
În același an, 1948, „Hațieganu a fost scos și el de la catedră, la începutul lunii decembrie, tot așa, de o manieră brutală”. A fost arestat timp de câteva zile, la Sibiu, apoi, mai târziu a fost reabilitat „pe linie academică, educațională”. În 1959, reputatului medic Iuliu Hațieganu „în primele zile ale lui septembrie i-a început drumul spre eternitate. Din acel moment, Hațieganu a devenit un erou național. Moartea lui Hațieganu a îndurerat pe toată lumea, pentru că el era un simbol al rezistenței tacite”, a afirmat prof. dr. Hâncu.
S-a oprit și la contribuția lui Iuliu Hațieganu în dezvoltarea nu doar a vieții universitare, dar și a școlii de Medicină din România, prezentându-l ca pe un vizionar, arătând că, „în concepția lui Hațieganu sănătatea ocupa primul loc, nu bolnavul – menținerea sănătății”.
Sănătatea are substrat genetic
Hațieganu a dat o definiție a sănătății care pe mine m-a uluit: sănătate este atunci când avem bunici sănătoși, părinți sănătoși, copii sănătoși și strănepoți sănătoși, de-a lungul generațiilor. Azi am spune că este vorba de un fenomen trans-generațional. Are substrat genetic, molecular, știm despre ce este vorba. Hațieganu a spus acest lucru în anii ’30, și l-a dezvoltat după aceea. Și a spus tot timpul că sănătatea, de fapt, este sănătatea individuală fizică și sănătatea mentală, este, de fapt, baza sănătății familiei, familia este baza sănătății societății. O societate sănătoasă este o societate puternică și liberă pentru că își poate apăra libertatea. Acestea au fost principiile de bază elaborate de Hațieganu de-a lungul vieții, și în special în acele două decenii de o excepțională importantă, deceniul 3 și deceniul 4 al sec. XX. Au fost de o importanță atât de mare, încât Școala de Medicină s-a dezvoltat pe baza acelor principii și ea a devenit, la rândul ei, faimoasă în scurtă vreme”.
Prof. Nicolae Hâncu a prezentat și alte aspecte ale vieții și activității medicului Iuliu Hațieganu, ridicând întrebarea asupra semnificației pe care „valorile lui Iuliu Hațieganu” le au „în anul 2025, când cei doi giganți ar fi împlinit 140 de ani”.
„Hațieganu ne privește la Galele Medicină, Artă, Cultură”
A încheiat evidențiind: „Mesajele care vin tot mai frecvent de la o celebră Universitate, Harvard, spun că, de fapt, noi trebuie să mai adăugăm încă ceva la definiția sănătății, și anume, trebuie să adăugăm spiritualitatea, trebuie să adăugăm religia. Acestea sunt valorile care ar trebui să definească încă o valoare cu totul deosebită, și anume: sensul vieții. Fără sensul vieții, viața adevărată ar fi alta. (…) Când am învățat, noi, medicii, acest lucru? Am învățat tocmai în cadrul celei de-a doua funcții a Universității, și anume, funcția educativă. Pentru că Hațieganu a spus: «educație pentru a forma caracterul», iar în cadrul caracterelor care trebuiau formate era tocmai această funcție extraordinară a medicului care să se poată dărui, prin actul medical, să se poată dărui celor pe care îi îngrijește. Și atunci, sensul vieții la Fericitul cardinal Iuliu Hossu, care a fost? Sensul vieții a fost: «Credința noastră este viața noastră». Care a fost sensul vieții lui Hațieganu? Profesia lui, a fost viața lui! De 28 de ani se dezvoltă în Cluj și am dezvoltat Galele Medicină, Artă, Cultură. De 28 de ani, odată pe lună, timp de două ore, Hațieganu ne privește. Dar și noi îl privim ca pe o icoană dătătoare de speranță, în care credem că el a fost o valoare și că, fără îndoială, este nemuritor”.
Articolul Prof. dr. Nicolae Hâncu despre Iuliu Hațieganu și prietenia sa „de-o viață” cu Cardinalul Iuliu Hossu apare prima dată în ziarulfaclia.ro.