În anul 2020, am propus alimentația carpato-danubiană –un model alimentar pentru populația din țara noastră – care cuprinde principiile de bază ale alimentației mediteraniene și unele din „noua alimentație nordică”. Voi prezenta elementele esențiale.
*Alimentația carpato-danubiană este de tip omnivor în care se consumă atât alimente de origine vegetală (în majoritate), cât și cele de origine animală.
*Principalele alimente de origine vegetală recomandate:
# legumele și fructele, cât mai variate, naturale, preferabil de producție locala și sezonieră;
# cerealele integrale și produse cerealiere minim procesate;
# leguminoase, de produție locală (în măsura în care se poate);
# nuci, alune, semințe nesărate și neîndulcite;
# uleiuri vegetale, nerafinate (porumb, floarea soarelui, rapiță).
*Recomandăm urmatoarele alimente de origine animală:
# pește de toate categoriile: păstrav, somn, șalău, somon,ton, cod, știucă;
# fructe de mare;
# carne slabă, de pasăre, iepure de casă, porc (rar);
# ouă proaspete sau doar albușul pregătit corespunzător;
# lapte de producție locală, iaurt, kefir, toate cu continut lipidic moderat (< 5%);
# brânzeturi, de preferință fermentate, cu conținut redus sau moderat de grăsimi;
# brânză cottage este foarte atractivă, îndeplinind condițiile unui preperat sănătos;
# mirodenii din abundență, ierburi aromatizante cât mai variate, de producție locală, proaspete și fără adaos de sare;
# pentru hidratare recomandăm apa neîndulcită.
*Referitor la consumul propriu-zis, precizăm :
# alimentația să vă fie adaptată caloric la greutatea pe care o aveți;
# alimentele să fie diversificate, deoarece nu există un aliment perfect. Perfecțiunea se obține prin consumul diversificat;
# Să se respecte cele trei mese principale, mic dejun, prânz și cina, desfășurate pe o perioada de aproximativ 12 ore. Micul dejun să fie devreme și acasă (nu în mașină, pe stradă sau la locul de muncă) cina se va servi după aproximativ 12 ore iar prânzul, la jumătatea intervalului;
# Opțional, pot fi consumate gustări, fructe, nuci semințe, alune.
*Pentru a înțelege, repartiția consumului alimentelor pe o săptămână, vă rog să vă imaginați o piramidă.
# la baza ei se afla alimentele consumate zilnic:cereale si produse cerealiere, legume fructe, uleiuri vegetale, lapte, iaurt, kefir;
# la mijlocul piramidei sunt alimentele consumate de 3-4 ori pe săptămână: carne, pește, fructe de mare, leguminoase, ouă, nuci, alune, brânzeturi;
# în vârful piramidei se afla alimentele grase, grăsimea propriu-zisă, dulciurile și majoritatea alimentelor ultraprocesate, consumul lor nu se interzice dar se limitează pe cât posibil („ lunar și foarte rar’);
Este necesară o precizare. Unele alimente (carnea, peștele, leguminoasele, brânzeturile, nucile, alunele) sunt recomandate atât pentru consumul zilnic cât și pentru cel săptămânal. Diferența este dată de porții sau numărul lor. De exemplu jumătate de porții se pot consuma zilnic iar porții întregi doar de 3-4 ori pe săptămână.
Vom reveni în articolul următor cu recomandări referitoare la alcătuirea meniului zilnic.
Profesor emerit dr. Nicolae Hâncu
Universitatea Iuliu Hațieganu
Rețeaua privată de sănătate Regina Maria
Articolul Alimentația carpato-danubiană (1) apare prima dată în ziarulfaclia.ro.