Revenim pentru cititorii ziarului Făclia cu partea a două a interviului acordat de șeful Secției Clinice de Geriatrie a Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, conf. dr. Valer Donca, dar și șeful Disciplinei Geriatrie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”Cluj-Napoca. Astfel, veți citi despre una dintre cele mai întâlnite afecțiuni ale vârstei înaintate, sarcopenia, despre cum o putem preveni și cum este evaluată, dar și despre alt fenomen, căderea la bătrâni, care afectează calitatea vieții multora dintre acesțtia. Secția Clinică de Geriatrie este singura din Transilvania, iar echipa medicală inimoasă și profesionistă tratează pacienți din județ și întreaga țară. În interviu, veți mai afla despre pregătirea pe care cadrele didactice o fac studenților privind geriatria, de altfel UMF Cluj-Napoca fiind prima universitate din țară care a introdus cursuri şi stagii clinice de geriatrie pentru studenți, încă din perioada 2002-2003.
Sănătatea începe din mușchi
Rep: La începutul lunii, mai precis în data de 4 iulie, ați organizat (Disciplina Geriatrie UMF „Iuliu Hațieganu”) în Parcul Central un eveniment de conștientizare a afecțiunii denumite sarcopenie. Ce înseamnă sarcopenia?
Conf. Dr. Valer Donca: Termenul sarcopenie provine din limba greacă, fiind compus din cuvintele „sarx” (carne) și „penia” (puțin), adică masă musculară puțină. Acest proces de reducere a masei musculare, și mai mult, de scădere a forței musculare, este unul care apare din patru cauze: îmbătrânire, boli, sedentarism și nutriție de proastă calitate. Inițiativa acestui eveniment „Sănătatea începe din mușchi” aparține doamnei doctor Daniela Rus, medic rezident la Secția Clinică de Geriatrie, iar prin derularea lui am vrut să conștientizăm, să sensibilizăm, să atragem atenția asupra acestui fenomen. Din păcate, procesul de îmbătrânire începe de la 40 de ani și este foarte important să-l identifici din timp și să acționezi. Nu există medicamente pentru sarcopenie și atunci singurele măsuri sunt cele nonfarmacologice: nutriţie și activitate fizică corespunzătoare; chiar dacă această pierdere de masă musculară se întâmplă cu îmbătrânirea, rata de pierdere trebuie să fie cât mai mică, pentru a rămâne funcționali până la vârste cât mai înaintate.
Rep: În ceea ce privește sarcopenia, la Secția Clinică de Geriatrie, pacienții efectuează o seamă de testări pe care doar aici le întâlnim.
Conf. Dr. Valer Donca: Evaluarea geriatrică, care prin definiţie înseamnă inventarierea sindroamelor geriatrice, are mai multe componente printre care evaluarea sarcopeniei, a căderii, inventarierea medicației, evaluarea incontinenței urinare, evaluarea cognitivă și afectivă, etc, pentru fiecare dintre ele folosind metode şi chestionare standardizate. După ce obţinem toate rezultatele, le inventariem, concluzionăm și venim cu un rezultat şi recomandări.
Alergatul pe asfalt fără încălțăminte adecvată face rău
Rep: Să zicem că am vârsta de 50 de ani. Cum aș putea preveni sau încetini instalarea acestei afecțiuni?
Conf. Dr. Valer Donca: Alimentația corespunzătoare cu minim 1 g de proteine pe zi. La un pacient fără patologie nefrologică aportul alimentar de proteine trebuie să fie de cel puțin 1 g/kg corp pe zi asociat activităților fizice care trebuie să fie de rezistență și de anduranță. Activitățile de anduranță (alergatul, mersul pe jos, înotul, tenisul, etc) și de rezistență (ridicări de greutăți, flotări, genoflexiuni, etc) trebuie făcute conform recomandărilor evaluării geriatrice și sub îndrumarea unor kinetoterapeuți sau antrenori de specialitate. Îndrumarea de specialitate este importantă pentru că nerespectând anumiți pași, prin care să dozezi efortul, poți să faci mai mult rău decât bine. De exemplu, în Cluj Napoca aleargă foarte multă lume. Dacă aleargă pe asfalt fără pantofi de sport adecvați pentru alergare, fac mai mult rău decât bine. Dacă aleargă cu încălţăminte neadecvată, la fiecare pas, în fugă, practic întrega greutate a corpului cade pe un picior. Șocul în loc să-l preia talpa respectivă, special construită, îl preiau articulațiile gleznei, genunchiului, șoldului, coloanei vertebrale. Alergi, este foarte bine, dar, în decursul anilor, în felul amintit ți-ai deteriorat articulațiile respective. Pistele special amenajate pentru alergare, din parcuri sau terenuri de sport, sunt moi. Alergatul pe asfalt fără încălțăminte adecvată face mai mult rău.
Regimul alimentar și sportul întrepătrunse
Rep: Mersul pe jos este folositor?
Conf. Dr. Valer Donca: Mersul pe jos e foarte bun, dar nu suficient. De la o anumită vârstă, şi aş spune cu cât mai devreme, cu atât mai bine, e necesar să faci mai mult, exerciții de anduranță și de rezistență. Este adevărat că îți ocupă timp din viața de zi cu zi, dar gândiți-vă ce înseamnă să ajungi la 75-80 de ani și să nu mai poți să faci niciun fel de activitate fizică. Aceste activități trebuie făcute sub îndrumarea specialistului și urmând alimentația corespunzătoare. Regimul alimentar trebuie coordonat cu activitatea fizică. Ele separat au eficiență, dar împreună sunt mult mai benefice.
Rep: Cum au primit clujenii activitatea de informare, de conștientizare a sarcopeniei?
Conf. Dr. Valer Donca: Clujenii au primit bine evenimentul nostru „Sănătatea începe din mușchi” în condițiile meteorologice din ziua respectivă, cu temperaturi foarte ridicate. Fiind o zi caniculară a fost mai greu pentru mulți clujeni să iasă din casă. Dar am avut un feedback foarte bun de la participanți și pe rețelele de socializare, unde am promovat evenimentul. Foarte multă lume ne-a felicitat pentru această inițiativă.
Rep: Sunt deosebit de benefice asemenea evenimente pentru comunitatea clujeană, pentru clujeanul obișnuit.
Conf. Dr. Valer Donca: Este benefic și foarte important să cunoască despre această afecțiune, sarcopenia, și să se știe despre noi, că putem să facem recomandări legate de prevenirea sau de dorința de a obține o îmbătrânire sănătoasă. Este important însă să se știe şi că rezultatele nu se obțin de azi pe mâine.
Și vedetele cad
Rep: Alte boli asociate persoanelor vârstnice sunt insomnia și depresia? Cât de des întâlnite sunt aceste boli?
Conf. Dr. Valer Donca: Sunt foarte des întâlnite. Depresia diagnosticată are o prevalenţa mai mică decât manifestările depresive. Acest lucru înseamnă că avem foarte mulți pacienți cu manifestări depresive pe care noi le identificăm, prin evaluarea noastră geriatrică, și care pot beneficia de tratament, de psihoterapie și/sau de terapie medicamentoasă. Legat de medicamentele pentru insomnie, pentru depresie, vreau să spun că acestea nu sunt lipsite de efectele adverse. Iar unul dintre efectele adverse cele mai frecvente este căderea. Căderea poate fi o tragedie, o cădere poate să însemne începutul sfârșitului. Fostul secretar general al ONU, Boutros Boutros–Ghali, a murit în urma unui episod de cădere. Leonard Cohen a ieșit să plimbe câinele, a pășit greșit pe o bordură, a căzut și la scurt timp, secundar complicaţiilor a murit. De la un episod de cădere, urmat de niște complicații, precum o fractură, se poate ajunge la deces. O componentă importantă a evaluării noastre geriatrice vizează identificarea riscului de cădere a unui bătrân. Identificăm cauzele care conduc la acest risc și facem recomandări legate de intervenția asupra cauzelor pentru a preveni căderea. Mai poate fi un alt aspect, un pacient care a căzut ajunge în serviciile de urgență. Cadrele medicale identifică posibilele complicații. Dacă pacientul nu are fractură, n-are hematom, pacientul este lăsat acasă. În astfel de cazuri pacientul ar trebui să beneficieze de o evaluare geriatrică tocmai pentru a afla de ce a căzut, şi astfel de a putea preveni un nou episod de cădere.
Prima universitate din țară în care s-a studiat geriatria
Conf. Dr. Valer Donca: Avem Disciplina de Geriatrie în cadrul UMF Cluj-Napoca. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca este prima universitate din România care a introdus disciplina geriatrie pentru a fi studiată de către studenți, în anii 2002-2003. Studenții mai studiază geriatria doar în centrele universitare din București (aici numai de trei ani) și Iași. În afară de acestea, nicio altă universitate din țară nu are învățământ pentru disciplina geriatrie. Trebuie să recunosc aici, pe de o parte, meritul extraordinar al prof. dr. Caius Duncea, care a promovat dezvoltarea geriatriei din punct de vedere universitar, iar pe de altă parte, sprijinul prof. dr. Nicolae Constantea, managerul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, care a promovat și a susținut Secția Clinică de Geriatrie. În medie pregătim, patru-cinci medici rezidenți pe an. Cu studenții de la Facultatea de Medicină Generală, de la Facultatea de Asistenți Medicali, Facultatea de Nutriție Dietetică și de la Facultatea de Kinetoterapie și Recuperare Medicală din cadrul UMF, ținem cursuri și stagii clinice de geriatrie. Volumul de muncă este enorm pentru cei trei medici, cadre didactice.
Rep: Studenții sunt interesați de domeniul geriatriei?
Conf. Dr. Valer Donca: Sigur că este interesant pentru ei ceea ce facem noi, dar prin faptul că rețeaua medicală de geriatrie nu este dezvoltată, alegerea specialității geriatrie nu se află chiar printre primele opțiuni. Fiecare se gândește că termină specializarea, dar ce face mai departe și unde va găsi un loc de muncă. În mod normal toate spitalele cu profil general ar trebui să aibă secţii de geriatrie. De asemenea, toate căminele de bătrâni ar trebui să aibă un medic geriatru care să supravegheze din punct de vedere medical acești pacienți. Acest lucru nu este reglementat de o lege în România.
Actele necesare pentru consultație
Rep: Ce documente sunt necesare pentru ca pacienții să ajungă să fie consultați la Secția Clinică de Geriatrie?
Conf. Dr. Valer Donca: În primul rând, este nevoie de documentele administrative, biletul de trimitere eliberat de medicul de familie, cardul de sănătate, copie după buletin și cuponul de pensie, după care urmează documentele medicale. În general, pacienții noștri au multiple patologii și internări; fiind foarte important trecutul lor medical, noi le solicităm la internare să ne aducă în copie toate documentele medicale din ultimii cinci ani. Acestea ne pot ajuta evaluarea clinică pentru că de multe ori sunt lucruri pe care pacienții uită să le precizeze, sau le consideră nerelevante. Le mai solicităm să aducă toate medicamentele pe care le iau, atât cele eliberate cu rețetă, cât și cele eliberate fără rețetă, ca să ne facem o imagine despre „arsenalul terapeutic” de care aceștia uzează. De multe ori putem reduce din ele, mai ales din suplimentele nutriționale.
Rep: Față de anii trecuți se înregistrează o creștere a pacienților care vin să se adreseze Secției Clinice de Geriatrie?
Conf. Dr. Valer Donca: Există o creștere semnificativă a adresabilității pacienților. Mă ocup personal de programarea internărilor pentru a încerca să nu creăm liste de așteptare foarte lungi. Din fericire, colaborând cu colegele mele, doamnele doctor Lucreția Avram și Luminița Marinescu, reușim să menținem o listă de așteptare de 7-14 zile, depinde de perioadă. Această creștere semnificativă a adresabilităţii s-ar explica prin faptul că pe de o parte lumea este mai informată şi conştientă de importanţa medicală a geriatriei, dar, cu toată modestia, şi prin faptul că pacienţii internaţi în secţia noastră apreciază calitatea serviciilor medicale şi empatia personalului medical, recomandându-ne altor pacienţi.
Interviu realizat de Tia SÎRCA
Articolul Secția Clinică de Geriatrie a Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, oază de sănătate pentru vârstnicii din întreaga țară (II) apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
