Coiful de la Coțofenești și brățările dacice din aur nu sunt singurele obiecte care au dispărut din tezaurul arheologic și istoric național. Și la Cluj avem cazul unui obiect bisericesc extrem de important, de pe vremea lui Ștefan cel Mare, care e de negăsit de mai mulți ani.
În 1934, Nicolae Iorga prezenta în lucrarea Les arts mineurs en Roumanie, apărută al București, Evanghelierul ferecat în argint în 1498 și dãruit de vistiernicul Isac Mitropoliei Feleac.
Acest lucru dovedește că Evanghelierul a existat în perioada interbelică, fapt care de altfel a constituit sursă de documentare pentru marele istoric Nicolae Iorga.
„Feleacu avea o puternică și omogenă comunitate românească liberă care a contribuit la apariția unui important centru de cultură și artă românească ce se dezvolta în preajma mitropoliei de aici. Tradiția confirmată de documente de epocă atribuie construirea bisericii episcopale din Feleac marelui Voievod Ștefan. Ridicarea bisericii episcopale s-a făcut înainte de 1488, faptul fiind menționat de inscripția de pe evangheliarul manuscris ce provine de aici, Această carte liturgică a fost ferecată în coperți de argint zece ani mai târziu de către Isac Visternicul, unul dintre boierii cei mai de seamă a lui Ștefan cel Mare”, scrie în lucrarea „Pictura românească din Transilvania”, secolele XIII-XVIII, academicianul Marius Porumb, specialist în istoria artei și în patrimoniu cultural. Fostul director al Institutului de Arheologie și Istoria Artei din Cluj, spune că obiectul de tezaur dãruit de vistiernicul Isac Mitropoliei Feleac este de negăsit de mai mulți. „Nu apare în niciun muzeu și nicio bibliotecă. Se pare că e dispărut încă din perioada interbelică”, a precizat academicianul.
„La 1498, un om de mare încredere al lui Ștefan cel Mare, vistiernicul Isac, se îngrijea de ferecătura unui Tetraevangheliar, realizat înainte de 1488, pentru «arhiepiscopul nostru Daniil» din Feleac. Toate indiciile arată că mitropolia Feleacului a fost creată și a funcționat în primele sale decenii sub oblăduirea Mitropoliei de la Suceava și sub înaltul patronaj al lui Ștefan cel Mare”, spune istoricul Ioan Aurel Pop în lucrarea Eparhia Vadului, Feleacului și Clujului la 90 de ani, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2012, p. 42 .
„Conform tradiției, biserica arhiepiscopală din Feleac a fost construită cu ajutorul material și moral a lui Ștefan cel Mare, în timpul Arhiepiscopul Daniil, în jurul anului 1488, lucru plauzibil dacă ținem seama de evenimentele istorice din această etapă, dar și de faptul că la numai zece ani, în 1498, unul dintre demnitarii cei mai de seamă ai marelui voievod moldovean face daruri bogate mitropoliei de aici”, susține academicianul Marius Porumb.
Cosmin PURIȘ
Articolul Un alt obiect important de tezaur, de negăsit apare prima dată în ziarulfaclia.ro.