Un studiu recent realizat de MKOR, intitulat „Diaspora Sentiment 2026”, scoate în evidență o realitate complexă și adesea subestimată a românilor care trăiesc în afara granițelor țării. Conform cercetării, 7 din 10 români din diaspora nu intenționează să se întoarcă în România în următoarele 12 luni, cu toate că 61% dintre aceștia investesc activ în țara de origine. Această situație ridică întrebări importante cu privire la motivele acestei decizii, impactul pe termen lung asupra economiei românești și strategiile pe care România le poate adopta pentru a menține legătura cu cetățenii săi din străinătate.
Contextul studiului și metodologia
Studiul „Diaspora Sentiment 2026” a fost realizat de agenția de cercetare de piață MKOR și a fost efectuat pe un eșantion de 2000 de respondenți, reprezentând români cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, care locuiesc în afara țării pentru o perioadă minimă de 7 luni pe an. Metodologia a inclus colectarea de date prin chestionare online, utilizând Panelul propriu MKOR și campanii de marketing digital. Acest studiu reflectă nu doar percepțiile actuale ale diasporei, ci și tendințele economice și sociale care configurează viitorul românilor din afaceri internaționale.
Decizia de a nu reveni: motive și implicații
Decizia a 70% dintre românii din diaspora de a nu se întoarce în țară în viitorul apropiat poate fi înțeleasă prin prisma mai multor factori. În primul rând, stabilitatea economică și oportunitățile de carieră mai bune în țările gazdă joacă un rol esențial. De exemplu, diaspora din Regatul Unit se remarcă printr-un profil economic avansat, cu 29% dintre respondenți ocupând funcții de conducere sau fiind antreprenori și 46% câștigând peste 3000 de euro pe lună. Această situație creează un sentiment de securitate financiară care îi determină pe mulți să nu considere întoarcerea în România o opțiune viabilă.
Pe de altă parte, investirea în România, deși nu implică o revenire fizică, reflectă o conexiune emoțională profundă cu țara de origine. Acești români continuă să sprijine familiile și să investească în imobiliare, demonstrând că, deși nu doresc să se întoarcă, își doresc să contribuie la dezvoltarea economică a țării lor natale. Această dualitate de sentimente poate fi interpretată drept o formă de securizare a patrimoniului familial, o modalitate de a menține legătura cu rădăcinile, chiar și de la distanță.
Diversitatea investițiilor în diaspora
Studiul a evidențiat că fiecare comunitate a diasporei românești investește diferit, în funcție de contextul economic și social al țării gazdă. De exemplu, românii din Germania, care au cea mai mare rată de investiție (71%), optează pentru sprijin financiar direct pentru familiile lor (44%). Aceste tendințe sugerează o strategie de gestionare a resurselor bazată pe predictibilitate și stabilitate.
În contrast, diaspora din Italia se concentrează pe protejarea patrimoniului, ceea ce indică o preocupare mai mare pentru securizarea averilor acumulate de-a lungul timpului. Pe de altă parte, românii din Spania manifestă un consum nostalgic, investind în produse și servicii care evocă amintiri din țara natală. Această diversitate în strategii de investiție subliniază nu doar diferențele culturale, ci și nevoile specifice ale comunităților românești din diverse colțuri ale lumii.
Profilul socio-economic al diasporei românești
Analizând profilul socio-economic al românilor din diaspora, se observă o maturizare a acestora pe piața muncii internaționale. Aproape 44% dintre românii stabiliți în afaceri sunt angajați, iar 23% activează în funcții de conducere sau antreprenoriat. Această distribuție sugerează o integrare tot mai bună în economiile țărilor gazdă, ceea ce le oferă nu doar stabilitate financiară, ci și o putere de cumpărare considerabilă.
Românii din UK, cu un venit mediu lunar de peste 3000 de euro, se evidențiază ca un segment valoros pentru economiile atât din țările gazdă, cât și din România. Această capacitate de a genera venituri ridicate le permite să investească în proiecte imobiliare și în sprijinul familiilor din țară, contribuind astfel la economia românească, chiar și fără a se întoarce efectiv acasă.
Republica Moldova: un hub de capital uman tânăr
Un aspect interesant al studiului este evidențierea Republicii Moldova ca un hub de capital uman tânăr pentru România. Cu o vârstă medie de doar 31 de ani și 49% dintre respondenți aparținând Generației Z, Moldova reprezintă o resursă valoroasă, dar neexploatată pe deplin. Acești tineri, deși 38% sunt inactivi, oferă o oportunitate unică pentru România de a atrage tineri talentați prin programe de internship și pachete de relocare.
Companiile românești ar trebui să implementeze strategii active de integrare pentru a valorifica acest potențial. De exemplu, facilitarea accesului tinerilor din Moldova la conturi bancare fără comisioane și pachete de economisire ar putea stimula nu doar economiile personale, ci și dezvoltarea economică a regiunii. Această abordare ar putea transforma tinerii din Moldova în motorul creșterii economice pentru România.
Implicarea economică a diasporei: o conexiune activă
În cei 13 ani de activitate ai MKOR, fondatoarea Cori Cimpoca a observat o tendință constantă în rândul diasporei românești: implicarea economică rămâne activă, indiferent de decizia de revenire. Conectarea financiară dintre românii din diaspora și țara de origine este o dovadă a unei relații durabile, bazate pe încredere și dorința de a contribui la dezvoltarea economiei românești.
Chiar și fără intenția de a se întoarce, românii din diaspora continuă să investească, ceea ce subliniază o formă de angajament față de țară. Această implicare este esențială pentru economia românească, având în vedere că banii trimisi acasă contribuie la susținerea familiilor și la dezvoltarea comunităților locale. De asemenea, aceste investiții pot duce la crearea de locuri de muncă și la stimularea creșterii economice în diverse sectoare.
Concluzii și perspective de viitor
Studiul „Diaspora Sentiment 2026” oferă o perspectivă valoroasă asupra realităților și percepțiilor românilor din diaspora. Deciziile de a nu reveni în țară sunt influențate de stabilitatea economică și oportunitățile de carieră din țările gazdă, dar și de dorința de a menține legătura cu țara natală prin investiții. Această dinamică subliniază importanța de a dezvolta strategii specifice pentru a atrage și a menține legătura cu românii din diaspora, care rămân o resursă valoroasă pentru România.
În viitor, România ar trebui să își concentreze eforturile pe crearea unui mediu favorabil pentru românii din diaspora, inclusiv prin facilitarea accesului la servicii financiare și stimularea programelor de integrare. Aceste măsuri ar putea transforma diaspora într-un partener activ în dezvoltarea economică a țării, contribuind astfel la o relație reciproc avantajoasă între românii din străinătate și România.
