Problematica sălilor de jocuri de noroc în contextul proaspetelor modificări legislative (publicate în M. Of nr. 146 din 25 februarie 2026) a fost obiectul dezbaterii publice ce a fost organizată joi seara de Primăria Cluj-Napoca. În timp ce foști dependenți au oferit mărturii cutremurătoare despre vieți distruse încă de la vârsta de 13 ani, reprezentanții industriei au avertizat asupra riscului migrației către piața online și a pierderii a peste 1.000 de locuri de muncă în județ.
În debutul discuțiilor, primarul Emil Boc a ținut să le transmită participanților că nu este adeptul interdicțiilor totale, însă a subliniat că tineretul trebuie să beneficieze de protecție totală.
„Libertatea individuală a adulților trebuie respectată, însă protecția tineretului este nenegociabilă. Nu sunt adeptul interdicțiilor totale. Dacă un adult decide să-și cheltuie niște bani, nu am o problemă, atâta timp cât se face într-un loc care nu influențează tinerii și nu afectează comunitatea”, a declarat primarul.
Edilul a identificat „păcănelele” (slot-mașinile) ca fiind cel mai nociv element al industriei, solicitând reglementări stricte, conforme cu normele europene. În prezent, în Cluj-Napoca funcționează 831 de slot-mașini, 17 aparate de ruletă și numeroase case de pariuri.
„Sunt convins că avem argumente să demonstrăm nocivitatea asupra copiilor și tinerilor. Sunt extrem de nocive pentru tineri și aici reglementările să fie cât mai drastice. Pentru adulți ar trebui să nuanțăm”, a punctat edilul.
Ca răspuns la dramele provocate de dependența de jocuri, Emil Boc a anunțat un proiect de pionierat: „Aș vrea să vă spun că este prima primărie din România unde construim primul centru de tratare a adicțiilor”.
Primarul a spus că nu am venit la dezbatere cu idei preconcepute, dând asigurări că va fi ascultată toată lumea. „Ne formăm o imagine și apoi mergem în Consiliul Local. Nu interzicem total și probabil dacă am găsi o zonă în care să se poată desfășura aceste activități. Este și varianta interzicerii totale”, a explicat edilul.
Adrian Cristian este dependent de jocuri de noroc. El a spus că că a văzut de mic acest tip de comportament și i-a rămas în minte, fiind pentru el un refugiu al unei lumi căreia nu poate să-i fac față. El a cerut limitarea drastică a jocurilor de noroc.
Un alt participant la dezbatere a recomandat Primăriei să stabilească locații în care operatorii de acest tip să-și poată desfășura activitatea fără interdicție totală.
Dan Semenescu deține o sală de poker. El a explicat că acest tip de joc de noroc este permis în marile capitale europene iar la Harvard este studiat de către studenți. „Am vrut să subliniez că în toate jocurile de noroc există o casă și un jucător. La poker nu există casă. Este singurul joc în care se joacă între oameni, unde există o socializare. Este o diferență mare de abordare având în vedere că pokerul a trebuit să fie inclus în legea jocurilor de noroc”, a spus Semenescu.
Horia Oltean reprezentant al unei firme de jocuri de noroc a ținut să evidențieze că în județul Cluj această industrie oferă 1000 de locuri de muncă. El a avertizat că pericolul cel mai mare îl constituie jocurile de noroc din online pentru că aici nu sunt interdicții de vârstă.
Alin este dependent de jocurile de noroc de 15 ani. El a mărturisit că a început să joace de la 13 ani. „Toate tipurile de jocuri s-au lipit de mine. Toate sunt în aceeași oală. La 13 ani am putut să intru într-un cazino și nimeni nu m-a întrebat nimic. 15 ani nu am ieșit psihic din cazino. Când am venit la Cluj la facultate, a început un dezastru și mi-am distrus viața pe toate planurile. Nu mi-a păsat de nimic decât de jocurile de noroc. Un dependent de jocuri de noroc afectează opt oameni. Am cel puțin 60 de oameni care au fost afectați. Am făcut orice să ajung la un cazino, îmi doream să mor”, a povestit Alin. El a spus că în opinia sa e nevoie de controale foarte riguroase.
C.P.
Articolul „Îmi doream să mor”: Vocea dependenților la dezbaterea organizată de Primăria Cluj-Napoca privind jocurile de noroc apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
