Festivalul Internațional „George Enescu”, aflat la ediția cu numărul 27, este un eveniment colosal, care se întinde pe durata a patru săptămâni și cuprinde peste o sută de concerte distincte. Ca de fiecare dată, echipa de la ARTEXIM, organizatorii festivalului, a întocmit un program bogat și divers, în măsură să satisfacă nevoile și exigențele unui public inițiat, dar și curiozitatea unui public neexperimentat. Prețul biletelor fiind de la 85 la 280 lei, sume considerabile într-o țară nu tocmai bogată, nu este de mirare faptul că unele evenimente ale festivalului, mai ales cele care au avut loc la Sala Palatului, o sală de peste 3000 locuri, s-au desfășurat cu săli pe jumătate pline.
Desigur, aici au loc evenimentele ale căror programe muzicale necesită distribuții consistente: orchestre simfonice de mari dimensiuni, însoțite uneori de coruri și grupuri de soliști (sau chiar de dansatori). Acustica nu tocmai bună a acestei săli s-a îmbunătățit totuși la ultimele ediții prin întrebuințarea unui sistem de reverberație artificială pus la punct de o firmă străină, iar începând cu ediția actuală a Festivalului s-au adăugat niște panouri de lemn amplasate strategic deasupra scenei care au contribuit simțitor la sporirea calității audiției, mai ales în rândurile din față ale sălii.
De asemenea, sala a fost „scurtată” în lungime, ultimele câteva rânduri din spate, în sectoarele J, K, L și M, nefiind puse în vânzare și izolate de restul sălii prin instalarea unui perete fals. Concertele care necesită orchestre simfonice de mai mici dimensiuni, orchestre de cameră (sau chiar formații camerale de tip duo, trio, cvartet, cvintet, etc), precum și recitaluri vocale cu acompaniament de pian (sau pian solo), au avut loc la Sala Ateneului Român, cea mai prestigioasă și totodată cea mai frumoasă sală de concerte din București, având o acustică net superioară celei de la Sala Palatului. De asemenea, Sala Radio a găzduit concerte simfonice, vocal-simfonice sau operă în concert, dar numai în weekenduri, cu accentul pe muzica românească. Tot în weekenduri, la Sala „Auditorium” au avut loc recitaluri de muzică de cameră, sub semnul comemorării a 70 ani de la moartea lui George Enescu.
De luni până joi, numărul concertelor se limita la două sau trei pe zi, primul la Ateneul Român, la ora 17, cel de al doilea la Sala Palatului, la ora 20, pentru a permite publicului interesat să participe la ambele evenimente. Vinerea se mai adăuga un concert la Ateneul Român, în seria „By midnight”, la ora 22.30. Sâmbătă și duminică publicul interesat a avut posibilitatea de a participa la cinci concerte diferite: primul la Sala „Auditorium”, la ora 11, cel de al doilea la Sala Radio, la ora 13, cel de-al treilea la Ateneul Român, la ora 16.30, cel de al patrulea la Sala Palatului, la ora 19.30, și cel de-al cincilea, din nou la Ateneul Român, la ora 22.30, un adevărat „maraton” muzical. În zilele de duminică, la ora 11, au avut loc și așa-numitele concerte „pentru familii și copii”, la Teatrul Odeon, melomanii cei mai împătimiți fiind puși în situația de a alege între concertele de la Sala „Auditorium” și cele de la Teatrul Odeon. Sala Operei Naționale București a fost locul în care au avut loc două evenimente muzicale de maximă anvergură, ambele în zile de luni: pe 29 august L’heure espagnole de Maurice Ravel, cu Orquestra de la Comunitat Valenciana și pe 15 septembrie Oedipe de George Enescu, chiar cu Orchestra Operei Naționale București. În serile respective nu au avut loc concerte la Sala Palatului, tocmai pentru a nu pune melomanii în situația ingrată de a alege unde să meargă. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” a găzduit și el două evenimente, ambele în zile de marți: pe 2 septembrie, la Sala Studio, spectacolul de balet DinDor’NdoR, muzica de Dan Dediu, coregrafia de Gigi Căciuleanu, și pe 9 septembrie, la Sala „Ion Caramitru”, baletul The Seasons, muzica de Antonio Vivaldi și Giovanni Antonio Guido, în interpretarea Malandain Ballet Biarritz, acompaniat de Orchestre de l’Opéra Royal de Versailles, aceste două evenimente având loc simultan cu concertele de la Sala Palatului. În zilele de miercuri seară, la ora 22, au avut loc niște evenimente de tip cross-over, sub genericul „Enescu in Control”, ele desfășurându-se în Clubul Control, un club de muzică alternativă, indie, electronică, etc., menite să atragă și acel public care în mod normal nu frecventează muzica clasică. În același scop, în zilele de joi și vineri, la ora 20, au avut loc concertele din seria „Enescu –JTI Immersive Experience”, la așa-numitul MINA-Museum of Immersive New Art. După cum am arătat mai sus, oferta muzicală a fost una colosală: în total 84 evenimente (39 la Ateneul Român, 27 la Sala Palatului, câte 8 la Sala Radio și la Sala „Auditorium”, câte 4 la Clubul Control și la MINA-Museum of Immersive New Art”).
Dar aceste 84 evenimente au constituit doar programul seriilor principale (Concertele de la Ateneu, Concertele de la Sala Palatului, Concertele de la miezul nopții, Concerte pentru familii și copii, „Aniversări”, „Enescu 70”, „Enescu în Control” și „Enescu – JTI Immersive Experience”). Dacă adăugăm și evenimentele din Piața Festivalului Enescu, precum și diverse alte evenimente asociate în București, numărul total al evenimentelor depășește suta! Unul din punctele culminante ale ediției 2025 a fost neîndoielnic concertul susținut la Ateneul Român, în data de 15 septembrie, de Orchestra Filarmonicii din Monte-Carlo, dirijată de Charles Dutoit, având-o ca solistă pe Martha Argerich, care a interpretat Concertul în sol de Maurice Ravel. La bis i s-a alăturat pe scenă pianistul Nelson Goerner, care cântase cu o seară mai devreme Concertul pentru mâna stângă tot de Ravel, acompaniat de aceeași orchestră, dirijată de Kazuki Yamada, interpretând împreună, la patru mâini, partea a treia din suita Ma mere l’Oye de Ravel. Cunoscătorii au remarcat faptul că una și aceeași orchestră, în aceeași sală, a sunat diferit cu cei doi dirijori. Este o experiență fascinantă pentru publicul inițiat, a compara cum sună una și aceeași orchestră cu dirijori diferiți, mai ales atunci când se cântă în aceeași sală. Majoritatea orchestrelor invitate au susținut câte două concerte, cu programe diferite, în zile consecutive, astfel încât publicul a mai avut ocazia să facă comparația, cu următoarele orchestre: Les Siècles – dirijată de Franck Ollu (2 septembrie) și Ustina Dubitsky (3 septembrie) la Ateneul Român, 
Orchestra Simfonică din Antwerp, dirijată de Emmanuel Tjeknavorian (9 septembrie) și Gabriel Bebeșelea (10 septembrie) tot la Ateneul Român, Orchestra Sinfonia Varșovia, dirijată de Constantin Grigore (29 august, Ateneul Român) și Marta Gardolińska (31 august, Sala Radio). Un lucru și mai fascinant este a identifica diferențele de concepție și manieră care se constată atunci când una și aceeași lucrare este interpretată de două orchestre diferite.
La ediția actuală a Festivalului, piesele programate în interpretări diferite sunt următoarele: Concertul pentru două viori și orchestră de cameră de J. S. Bach (1 septembrie, Ateneul Român, Orchestra de cameră din Lausanne – soliști Renaud Capuçon și Hyeonjeong Lee / 11 septembrie, Ateneul Român, Orchestra of the Age on Enlightenment – soliști Margaret Faultless și Daniel Edgar), Anotimpurile de Vivaldi (27 august, Control Club, Janoska 
Ensemble / 9 septembrie, Teatrul Național, Orchestra de L’Opéra Royal de Versailles), Simfonia nr. 3, „Eroica” de Beethoven (5 septembrie, Ateneul Român, Orchestra Filarmonicii din Rotterdam – dirijor Lahav Shani / 13 septembrie, Ateneul Român, Orchestra de cameră Il Giardino Armonico – dirijor Giovanni Antonini, pe instrumente de epocă) , Simfonia nr. 9 „Din lumea nouă” de Dvořák (4 septembrie, Ateneul Român, Orchestra Filamonicii din Rotterdam – dirijor Lahav Shani / 9 septembrie, Sala Palatului, Orchestra Radio din Frankfurt – dirijor Alain Altinoglu), Simfonia nr. 5 de Mahler (10 septembrie, Sala Palatului, Sächsische Staatskapelle Dresden – dirijor Daniele Gatti / 20 septembrie, Sala Palatului, Royal Concertgebouw Orchestra – dirijor Klaus Mäkekä), La mer de Debussy (30 august, Sala Palatului, Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia – dirijor Daniel Harding / 15 septembrie, Ateneul Român, Orchestra Filarmonicii din Monte-Carlo – dirijor Charles Dutoit), Ma mère l’Oye de Ravel (14 septembrie, Teatrul Odeon, Orchestra Filarmonicii Brașov – dirijor David Molard Soriano / 15 septembrie, Ateneul Român, Orchestra Filarmonicii din Monte-Carlo – dirijor Charles Dutoit) și trei lucrări de George Enescu – Rapsodia română nr. 1 (21 septembrie, Sala Palatului, Royal Concertgebouw Orchestra – dirijor Klaus Mäkekä / 21 septembrie, Sala „Auditorium”, V Coloris Quintet), Preludiu la unison (26 august, Ateneul Român, Orchestra Națională de Cameră a Republicii Moldova – dirijor Cristian Florea / 2 septembrie, Ateneul Român, Orchestra Les Siècles – dirijor Franck Ollu) și Simfonia de cameră (6 septembrie, Ateneul Român, Kammerorchester Basel – dirijor Pierre Bleuse / 7 septembrie, Sala „Auditorium”, New European Ensemble – dirijor Vlad Maistorovici). Despre prezențele clujene din cadrul Festivalului (Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania” sau Cvartetul „Arcadia”) vom vorbi în episodul următor.
Articolul FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „GEROGE ENESCU”, ediția a 27-a, 2025 – DIN FOTOLIUL DE ORCHESTRĂ apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
