Zbor deasupra Golfului Tailandei şi părăsim golful spre sud deasupra Malaeziei iar apoi a insulelor Indoneziene. Cam pe la orele 21:00 ora locală zburăm deasupra localității Pontianak așezată exact pe linia ecuatorului. Servim cina, un fel de papricaș de pui autohton australian, suficient de gustos mai ales când e acompaniat de un pahar de Siraz australian. Iată, un botez modest cu vin roșu dar unul adevărat în orice caz, pentru mine, trecător vremelnic pe aste meridiane.
Văd pe hartă localități pe lângă care trecem în zbor precum Surabaya sau Jakarta fiind înconjurați de imensitatea Mării Javei. Ușor, ușor ne îndreptăm spre Australia intrând pe partea de nord a țării pe lângă orașul cel mai nordic, Darwin.
Societatea cu care zburăm este cea mai veche din Australia și întotdeauna în ultimii zeci de ani era clasată între primele 5 din lume. În ultimii doi, trei ani s-au clasat slab de tot din cauza unor nereguli financiare legate de nerespectarea unor bilete de zbor achiziționate online. Asta i-a împins câteva locuri în spatele clasamentului. Dar, compania este sigură că vor ieși din impas.
Zburăm peste o altă insulă vestită a Indoneziei și a lumii, Bali, pe care aș dori s-o văd cândva și să mă bucur de peisajele de vis și de oamenii săi zâmbitori și încântători. În curând atingem țărmul Australiei întinse și înfierbânte mai tot timpul anului. Practic Australia poate fi considerată nu doar țară ci și continent. Mai trebuie să traversăm țara în diagonală până la Sydney de unde voi zbura încă două ore și jumătate până la Auckland în Noua Zelandă. Așadar a doua zi la orele 14:00 cobor din avion și mă îndrept în aeroport spre punctele de control ale pașapoartelor inclusiv viza electronică online ușor de obținut în prealabil de la site-ul lor guvernamental care deja încearcă să informeze în prealabil autoritățile neo zelandeze ce fel de hram poartă fiecare petent.
După ce ai completat un formular serios în care declari că nu deții niciun aliment de natură animală, niciun fel de fructe, plante, semințe, miere de albine și altele, te vei îndrepta spre ieșire până când oamenii de ordine te îndreaptă spre o sală imensă de mărimea unui hangar, împreună cu alți 600-700 de călători, încet de tot, spre agenții Poliției Bio unde ești intervievat ( un termen frumos pentru “cercetat”) și întrebat din nou dacă ceea a ce ai declarat în formular este adevărat. Mulți sunt dirijați pe linia verde marcată ca risc 0 dar alții pe linii de risc mai mare. Acestora li se vor controla bagajele cu rigurozitate iar cei care au mințit autoritățile, vor suporta rigorile legii neozeelandeze sau chiar expulzarea imediată din Noua Zelandă.
Nepotul soției mele împreună cu soția lui, m-au invitat la ei câteva zile până când mă voi întâlni cu un bun prieten la Wellington iar de acolo ne vom continua vizita pe Insula de Sud ( South Island ) faimoasă pentru frumusețea naturii, Alpii neozeelandezi falnici, ghețari, fiorduri râuri și lacuri cristaline, dealuri frumoase cu multă viță de vie, livezi de meri și cireșe și localități pitorești cățărate pe vârfuri de dealuri.
A doua zi după sosirea la Auckland am urcat într-un ferry-boat și am vizitat frumoasa insulă Whaiheke împodobită de case mici de culoare albă înșirate pretutindeni ca niște perle strălucitoare. Am servit masa la restaurantul unei crame cunoscute din Noua Zelandă, desfătându-ne atât de felurile de mâncare, de vinul servit dar mai ales de peisajul încântător ce ni se desfășura în fața ochilor.
În Noua Zelandă trăiesc în pace cinci milioane de oameni de diverse etnii și culori. Maorii, o etnie din zona Pacificului constituită în diverse triburi, s-au așezat pe cele două mari insule ale Noii Zelande cu mult înaintea britanicilor care mai târziu au cucerit insulele în numele majestății sale și în numele imperiului britanic.
Sărind peste câteva sute de ani, astăzi maorii sunt parte componentă și integrată bine în toate aspectele vieții și societății neo zeelandeze. Desigur, ei își păstrează multe din vechile obiceiuri dintre care Haka este o declarație de luptă ce se obține prin imitarea mișcărilor de luptă, țipete și grimase înfricoșătoare. Totul devine un spectacol de neuitat unde cântecele au și ele rolul lor liniștitor, împăciuitor.
La toate acestea dacă adăugăm tatuajele și costumele lor, natura generoasă și foarte diferită de cea din România, vom obține o imagine de neuitat și vom fi informați și instruiți în obiceiuri și tărâmuri necunoscute de noi. Wellington este capitala Noii Zelande așezată majestic pe extremitatea sudică a Insulei de Nord. Acest frumos oraș se bucură de toate tipurile de vreme schimbătoare ce se perindă pe parcursul unei singure zile. De altfel este orașul cel mai cultural al țării dar și comercial, bancar și al transportului maritim internațional. El este foarte frumos așezat pe coline, văi și istmuri fiind înconjurat de mare pe aproape toate laturile sale.
Nimic nu este mai frumos și benefic decât o localitate ridicată într-un loc feeric. În următorul articol voi relata de pe Insula de Sud, un loc şi mai încântător care-mi va solicita alegerea şi înşirarea cuvintelor celor mai adecvate şi potrivite.
Mihai Bănîțeanu, Wellington, 31/01/2024
